- Căruntu: Ultimul deceniu a fost foarte complicat pentru obligaţiuni
- Căruntu: Inflaţia va sta pe termen lung mult mai sus decât eram obişnuiţi
- S&P 500 crește cu 0,8% în ultima ședință
Modelul clasic de portofoliu 60% acţiuni – 40% instrumente cu venit fix, considerat mult timp standardul echilibrului între risc şi randament, ridică tot mai multe semne de întrebare în 2025.
Deşi obligaţiunile ar trebui să ofere protecţie în faţa volatilităţii pieţei, în ultimul deceniu ele s-au dovedit mai riscante, mai ales în contextul dobânzilor zero până în 2021 şi al inflaţiei accelerate după pandemie. În 2022, obligaţiunile au înregistrat pierderi semnificative la nivel global, subliniază Mihai Căruntu, vicepreşedinte AAFBR.
În prezent, dolarul scade la cel mai jos nivel din ultimii trei ani, indicii bursieri americani se apropie de noi maxime, în timp ce pieţele europene par să rămână în urmă. În acest context incert, investitorii caută cu atenţie noile oportunităţi.
Ce spune Mihai Căruntu, vicepreşedinte, AAFBR?
„Acum, după, să zicem, mica panică generată în luna aprilie, când am văzut indicii americani la minim, creșterea randamentelor obligațiunilor americane, lucru care este mai atipic, împreună, bineînțeles, cu scăderea dolarului, cumulul acesta de evenimente a pus în discuție așa numit excepționalism american, adică statutul de piață, de referință pentru investițiile la nivel global al Statelor Unite, dar acest lucru nu se va schimba pentru că rămâne, până la urmă, cea mai importantă și cea mai mare, cea mai adâncă piață de capital.
Din punctul ăsta de vedere, investitorii trebuie să se gândească dacă, în cazul pieței americane, mizează pe, așa numit, cei șapte magnifici, care, într-adevăr, au livrat rezultate, dar care sunt la niște evaluări foarte înalte, sau, mai degrabă, se duc într-o zonă de companii care au crescut semnificativ mai puțin în anii trecuți, de 8% în 2023, 10% în jurul în 2024, și acolo mai pot exista oportunități în sectoare mai defensive.
Și, din acest punct de vedere, Europa, în acest an, este peste piața americană, care stă ușor în teritoriul pozitiv, pentru că a fost o evaluare mai joasă, dar, în general, așa numit, elaborat rentabilitate potențial de risc este mai favorabil piețelor asiatice. În ce sens? Investitorii, când investesc în acțiuni, investesc în ideea de a obține un câștig superior instrumentelor cu venit fix. Ori, în America, vedem că nivelul obligațiunilor guvernamentale este foarte ridicat, este spectrul amenințării revenirii, inflației și așa mai departe.
Una peste alta există și niște analize a marilor bănci americane, care spun că prima derivă a societatea acțiunilor, adică diferențialul între randamentul potențial al acțiunilor și nivelul obligațiunilor guvernamentale în diverse monede, este superior în Asia, zona Pacificului, în economiile emergente din Asia, față de Europa și mai ales America. America, având așa numita primă de risc la nivelul cel mai de jos. Prima de risc la nivelul cel mai de jos înseamnă un premium de randament, să zicem, la minim istoric și pe care mulți investitori l-ar putea considera nesatisfăcător.
Deci, asta ar fi fotografia de ansamblu, cu un aparent avantaj pentru piețele din Asia, dar una peste alta, în toate piețele, investitorii trebuie să știe că există această amenințare a spectrului inflației, presat de dinamica pieței muncii, care presează nivelul inflației și asta va fi o temă pentru următorii 10, 20, 30 de ani. Și în aceste condiții și de incertitudine, pe paliere mai ridicate față de anii trecuți, cu piețele de acțiuni peste tot la evaluare maximă, orientarea către acțiuni de dividend, așa numite sectoare defensive, indiferent de monede, indiferent de piețe, pare să fie o soluție foarte potrivită pentru a lua expunere pe o bună parte din portofoliu.
Pentru că aceste acțiuni sunt mai stabile în astfel de perioade. De exemplu, Coca-Cola a dat dividend în creștere 60 de ani la rând, McDonald’s, companii ca Exxon, există în America un așa numit indice dividend aristocrat, din companiile din Standard & Poor’s, acolo vreo 60 de companii din cele 500 au dat dividend în creștere pentru ultimii 25 de ani. Așa ar trebui să se orienteze investitorii, mai ales în aceste perioade de incertitudini, către astfel de acțiuni, cum la noi ar fi, credeți, un Petrol sau Hidroelectrică.
Am văzut chiar recent un studiu al băncilor americane, exact așa își puneau întrebarea, cum vor termina anul? Majoritatea opiniilor sunt că vor termina în teritoriu pozitiv. Acum e greu de spus că va fi 5%, e greu de crezut că vom avea double digit, adică peste 10%, dar poate să termine cam la nivelul la care este acum. Sectoarele, cum am spus, aș vedea potrivit aceste sectoare, în general companiile și sectoarele care au o politică de dividende confirmată în timp, inclusiv pentru perioade dificile. Companii care au trecut cu bine și au crescut profiturile și dividendele și când a fost criza financiară din anul 2008 și așa mai departe.
Adică utilități, servicii medicale, de ce nu energie, care am putea avea un preț al petrolului, iarăși ceva mai mare, care ar avantaja companiile de energie în condițiile instabilității geopolitice. Și atunci asta ar fi. Este foarte greu să spui că America ar fi ocolită de investitori, pentru că este principala piață globală, dar investitorii iarăși trebuie să țină seama că combustibilul pieței acțiunilor prezintă profiturile. Și aici estimările sunt, de exemplu, pentru anul ăsta, că companiile din așa anumite cei șapte magnifici de tehnologie ar crește profiturile cu 17%, celelalte în jur de 9-10%.
Cât timp profiturile vor crește, piața poate să rămână în teritoriu pozitiv, deși este foarte, foarte presată de evaluări. Suntem la maxime istorice și asta… Foarte important, și la randamente dobânzi istorice mari. Când nivelul randamentelor obligațiunilor guvernantale, cum vorbim acum de dolari, uite așa în România, este foarte ridicat, acțiunile sunt presate, piețele de acțiuni nu se simt bine. De aceea sectoarele defensive pot fi favorizate.
Pe de o parte, deficitul acesta comercial, care, ca și la noi în America, și emisiunea foarte mare de titluri de stat pentru acoperirea deficitului, pune presune pe o monedă și administrația Trump are un obiectiv contradictoriu, de reduce deficitele, dar în același timp de a păstra statutul de monedă de rezervă al dolarului la nivel global. Cum la nivel global este… Din foarte multe motive, cât timp este scurt, nu… E clar că Statele Unite vor ține la acest statut și să-l prezerveze la cel de monedă de rezervă și deficitele vor rămâne, dar ei speră ca prin politici realiste să fie ajustați sustenabil.
Și atunci nu văd motive pentru a fi o fugă de dolar. Evident, pot fi favorizate monedele din Asia, în general am observat mulți investitori preferă zona Asiei, dar și… Aș da un exemplu întâmplător, acum 3-4 zile am văzut un articol despre raportul anual la BNR, unde se spunea că BNR și-a dublat expunerea pe dolar anul trecut. Și este un comitet foarte bine construit la BNR, din specialiști, în cum se administrează, bineînțeles, de rezervele naționale. Iată un exemplu chiar care vine din România, de așa numit pariu pe dolar, și dolarul va rămâne moneda de referință.
Și randamentele nominale în dolar, ale instrumentelor, vor fi mai ridicate decât în euro și decât în alte monede. Deci, ca o concluzie, aș recomanda investitorul să aibă cel puțin aceeași pondere în portofoliul dolarului ca și euro și așa mai departe. O diversificare a expunerii valutare cred că este înțeleaptă acum. Din păcate, nu știm niciodată, piețele financiare lucrează cu certitudine. Da, interesant aici, chiar iarăși o să citez un articol. Să-l pot găsi cei care vă urmăresc pe CNBC dacă dau căutare Gold și Yardeni, de la Yardeni Research, este o firmă independentă în America.
Yardeni Research, care a avut niște estimări foarte bune în ceea ce privește în ultimii ani cum a evoluat piața de acțiune americană și așa mai departe. Fondatorul acestei firme este foarte căutat și de Televiziunea Americană, de CNBC, și este o firmă independentă de research. Domnia sa, spunea, a recomandat aurul anul trecut când era pe la 2000 de dolari uncia a ajuns pe la 3300 anul ăsta, are o creștere de vreo 25% anul ăsta sau 40% în ultimii ani. Și motivația era, din certitudine mai mare pe piețe, inclusiv geopolitică, recomandat ca tip de refugiu.
Și mă uitam acum, estimările sunt că ar putea chiar anul ăsta să ajungă, să-și continuie această creștere, dolarul, spre 4000 de dolari la sfârșitul 2025 și chiar 5000 de dolari la 2026, la sfârșit, foarte atipică această estimare, motivația a fi, încertitudinea ridicată faptul că multe bănci centrale care sunt, să zicem, într-o adversitate cu politica Statelor Unite acumulează aur, ne gândim la China, dar nu numai, multe bănci centrale și-au crescut investițiile în aur.
Dar condiția, prin piețelor financiare, piețele de obligațiuni sunt presate de inflație, de nivelul ridicat, și asta înseamnă randamente mai ridicate și o presiune pe prețul obligațiunilor. Când cresc dobânzile, randamentele, prețul obligațiunilor scade. Deci obligațiune, ca virgulă, clasă de active, nu se simt foarte bine ca perspectivă în următorii ani.
Piața acțiunilor este la maxime istorice și în aceste condiții de incertitudine mai mare și cu piețele de obligațiuni și de acțiuni sub stres, există condiții ca aur să-și continue expansiunea. Și unul din experți care, acest analist american, cu firma sa de research, a dat niște estimări în ultimii ani care au fost confirmate de piață în măsură mai mare decât marile bănci de investiții americane, spune că vor crește.
Și aș spune că e bine să… nu știe nimeni ce se va întâmpla piețele financiare, dar nu vorbim de certitudini, dar este o opinie notabilă și argumentele sunt simple și de înțeles. Așa că nu știm când neapărat va crește, dar e foarte greu de crezut că vom vedea corecția de prețul aurului și vom da reperele de creștere care le menționam. Se pot găsi într-o simplă căutare pe internet”, spune el.