- Barna: În ultimele decenii, am cunoscut o redresare economica semnificativa.
- Barna: Am recuperat mult din decalajul celorlalte state membre UE.
- Barna: Primele 6 luni/2025 au fost marcate de provocari majore, intern și extern.
Primul pachet de masuri fiscale, dintr-un total de 3, este aprobat de Guvern, în ședința de vineri.
Azi are loc ședința Parlamentului pentru asumarea răspunderii Guvernului.
Este vorba de proiectul de lege privind unele măsuri fiscal-bugetare, iar impactul bugetar așteptat este de 9,5 miliarde de lei.
Cele mai importante măsuri din acest pachet sunt impunerea a două cote de TVA, de 11 și 21%, majorarea accizelor pentru alcool, carburanți și țigări, precum și introducerea contribuției la sănătate pentru pensionarii cu pensii de peste 3.000 de lei net.
Sunt câteva schimbări față de proiectul de lege publicat joi: la jocuri de noroc: impozitul e de 4%, nu 10%.
La bănci, cele mici cu cota de piață sub 0,2% scapă de impozitul de 4% din cifra de afaceri.
Iar la imobiliare: cei care vor să cumpere o locuință cu TVA de 9% trebuie sa dea avans de 20% până la 1 august.
Ce spune Mihaela Ivan, manager financiar externalizat?
„Pe scurt, aș spune că cresc costurile și scade încrederea. Majorarea TVA va avea un efect direct asupra costurilor de operare și prețurilor finale. Pentru antreprenori, în special cei din retail, HoReCa și servicii, acest lucru înseamnă presiune pe marje, pentru că fie absorb costul suplimentar, fie îl transferă către consumator.
Scăderea consumului, într-un context inflaționist, face ca orice creștere de preț să poată reduce cererea și să complice planificarea financiară, mai ales pentru IMM-uri, care operează cu bugete restrânse.
În ceea ce privește impozitul pe dividende, creșterea de la 10% la 16%, cu aplicare din 2026, descurajează distribuirea profiturilor și afectează atragerea investițiilor în companiile românești.
Ce pot face companiile de mâine? Le-aș sugera să refacă bugetul pe următoarele șase luni cu TVA de 21% aplicat, să revizuiască prețurile împreună cu echipa de vânzări și cu cea financiară, să se uite atât la politica de dividende, cât și să ia decizii în funcție de lichiditate și de planurile de investiții.
Impactul va fi clar asupra fiecăruia dintre noi, de la cel mai mic la cel mai mare. Ideea este că investitorii nu fug de taxe, fug de incertitudine. Climatul investițional riscă să devină mai puțin atractiv, și aici putem menționa schimbările dese și bruște de taxe. Antreprenorii nu au timp să se pregătească pentru aceste schimbări, mai ales că totul se întâmplă în mai puțin de o lună de zile.
Impozitarea suplimentară a dividendelor și a proprietăților poate reduce randamentul investițiilor și poate genera migrarea capitalului. Există deja semnale că antreprenorii caută jurisdicții mai stabile fiscal.
Pe termen lung, fără o reformă clară, cu structură și digitalizare, acest pachet fiscal poate inhiba investițiile productive și inovația. Recomand antreprenorilor să-și refacă planul de investiții și să vadă ce este absolut necesar și ce se poate amâna. Să verifice ce impact au noile taxe și să calculeze noul ROI — Return on Investment — al investițiilor. De asemenea, să discute cu partenerii; poate pot renegocia condițiile sau securiza finanțarea cât încă este predictibilă.
IMM-urile deja au reacționat, iar reacția lor este una de îngrijorare. Firmele se adaptează, dar au nevoie de claritate, nu de haos. IMM-urile se confruntă deja cu presiune pe cash flow, iar majorarea TVA și a impozitului pe dividende le reduce spațiul de mișcare.
Multe firme cu care lucrez deja fac întâlniri săptămânale, nu lunare, pentru a discuta bugetul în raport cu ce s-a realizat. Se uită la cash, la costuri fixe și la cum pot funcționa fără să afecteze echipele sau calitatea produselor.
Ceea ce văd eu îngrijorător este că antreprenorii încep să devină reactivi și nu strategici, pentru că nu mai știu ce urmează. Și, sincer, asta poate bloca o companie mare mai repede decât o taxă în plus.
Le-am recomandat să evalueze cheltuielile fixe, să-și facă un scenariu de stres cu cheltuieli mai mari și venituri mai mici și să verifice dacă firma poate susține această situație pe o perioadă de 36 de luni. Eu chiar lucrez cu trei scenarii de business: optimist, realist și pesimist. Avem frecvent întâlniri cu echipa de management. În mai multe dintre aceste întâlniri, inclusiv în luna iulie, le-am propus să ia decizii rapide și aliniate cu noile măsuri care vin peste noi destul de repede.
Ca o concluzie, aș zice că nu e ușor să faci business în România, dar am văzut de prea multe ori cât de bine pot construi companiile atunci când au date clare și decizii asumate. Le recomand să rămână calmi, să fie conectați la cifre și fermi în decizii”, spune ea.