- JP Morgan va lansa primul fond monetar tokenizat direct pe Ethereum
- Tom Lee: Asta demonstrează, încă o dată, că Ethereum este viitorul
- Nasdaq vrea extinderea programului de tranzacționare la bursă
Bank of America susține că băncile din SUA se îndreaptă spre un viitor în carePe lângă stablecoin-uri, se discută despre tokenizarea activelor din economia reală – obligațiuni, acțiuni sau sisteme de plăți internaționale. Acest proces poate reduce costurile, accelera decontările și oferi acces 24/7 la servicii financiare. infrastructura financiară va funcționa pe blockchain. Gracy Chen, CEO Bitget, spune că e o tranziție structurală, nu un trend de moment.
Credeți că băncile adoptă integral infrastructura blockchain în următorii 5–10 ani? Ce spune Marius Stanciu, partener, Buju, Stanciu și Asociații, pentru Aleph Business?
El spune că băncile nu adoptă integral, dar adaugă acest „motor” la infrastructura existentă. El spune că blockchain-ul este util în special pentru plăți mai rapide, inclusiv plăți „instante”, și pentru zona de stablecoin-uri în sistemul bancar.
El explică și tokenizarea, cu exemplul depozitului tokenizat: banca emite un token pe baza unui activ existent, iar deținătorul tokenului are o creanță împotriva băncii pentru suma din depozit, creanță care se transferă odată cu tokenul. El spune că astfel se transferă mai rapid anumite creanțe împotriva băncilor.
În același timp, el spune că nu vede o adoptare masivă pentru retail și pentru „absolut toate produsele”, iar el menționează că Banca Europeană își arată reticența față de tokenizarea depozitelor, pentru că o vede ca un strat suplimentar de risc fără beneficii noi.
Poate lipsa unui cadru global unitar de reglementare să blocheze tranziția către finanțe on-chain?
Marius Stanciu spune că da, lipsa unei reglementări unitare îngreunează tranziția și că un cadru global unitar este un deziderat. El face o paralelă cu sistemul SWIFT și spune că, dacă blockchain-ul ajunge folosit la scară mare, diferențele de adoptare și reguli pot fragmenta piața.
El mai spune că există abordări diferite pe regiuni: America merge pe direcția aceasta și el menționează că America adoptă Genius Act, Uniunea Europeană intră pe o filieră similară, iar mai multe bănci europene anunță intenția de a contribui la un stablecoin european denominat în euro. În Asia, el spune că există reticență și dă exemplul Băncii Indiei, care vede un strat suplimentar de risc fără beneficii concrete.
Concluzia lui este că lumea merge „în mai multe viteze”, iar ceea ce este sigur și adoptat de retail este preluat mai larg, în timp ce instrumentele mai complicate rămân în anumite zone, în funcție de specificul piețelor și al clienților.