- Reveal: 31% dintre români reduc bugetul de Paște în 2026
- Reveal: Creșterea e de 10 puncte față de 21% în 2025
- Reveal: 27% cheltuie la fel ca anul trecut, față de 39% în 2025
Inflația se așează la masa de Paște, iar 6 din 10 români vor tăia din coșul de cumpărături în 2026, conform unui studiu Reveal Marketing Research pe 1.005 respondenți. 31% vor reduce bugetul alocat Paștelui, față de doar 21% anul trecut. Femeile resimt mai acut presiunea — 35% taie din buget, față de 27% dintre bărbați.
85% dintre români petrec Paștele acasă — cel mai ridicat procent din ultimii trei ani. Marius Luican, CEO la Reveal Marketing Research, spune că trei ani de date arată aceeași precauție financiară, iar viteza schimbării în 2026 e un semnal de neignorat.
Numărul românilor care fac cadouri de Paște scade pentru al treilea an — de la 67% în 2024 la 55% în 2026. Incertitudinea economică și politică influențează planurile de Paște pentru 81% dintre români. Pentru minivacanță, 47% cheltuiesc între 500 și 1.500 de lei.
Ce s-a rupt concret într-un singur an?
Ce spune Marius Luican, CEO, Reveal Marketing Research, pentru Aleph Business?
Luican corectează premisa: „Nu s-a rupt într-un singur an. Românii se află în recesiune de trei ani de zile.” Statistic, recesiunea tehnică apare acum un trimestru, dar viața reală arată altceva. „Paștele de anul acesta este cel mai sărac Paște din ultimii trei ani de zile”, spune CEO-ul Reveal Marketing Research. Consumul real înregistrează scăderi continue, vizibile abia de șase-șapte luni și în statisticile Institutului Național de Statistică. Masa românilor de Paște arată din ce în ce mai sărac de la an la an — iar 2026 marchează nu o ruptură bruscă, ci accelerarea unui declin care se acumulează de trei ani.
De unde vine diferența între femei și bărbați — 35% față de 27% în reducerea bugetului?
„Femeile sunt responsabile de bugetul familiei, sunt mai aproape de cheltuielile de zi cu zi”, explică Luican. Ele resimt scăderea puterii de cumpărare mult mai puternic. Dar CEO-ul Reveal merge mai departe și descompune România în patru categorii de consum, nu două. Prima — România pasivă: pensionari, asistați, oameni fără venit productiv direct, „categorii cu care consumul se prăbușește instantaneu”, aflați în supraviețuire. A doua — angajații din mediul public, aproximativ 1,3-1,4 milioane, afectați de inflație și de promisiuni neîmplinite de reduceri, care au anulat tot ce înseamnă bunuri de folosință îndelungată. A treia — mediul privat antreprenorial, unde anul trecut s-au pierdut circa 50.000 de locuri de muncă, plus încă 3.000-4.000 în primul trimestru din 2026. A patra — angajații de multinaționale, singurii cu salarii actualizate parțial sau integral cu inflația. „Datorită lor, salariile pe medie au crescut cu 5%, chiar dacă la stat și în mediul antreprenorial lucrurile au fost blocate”, spune Luican. Concluzia: regula că „de Paște și de Crăciun românul, n-are, tot are într-un final” nu mai funcționează ferm.
Generația Z alege restaurantul — 27% dintre tineri, față de 9% din total. Tinerii nu simt criza sau refuză modelul clasic al familiei?
„Nu este despre bani”, răspunde Luican direct. Motivațiile de consum nu sunt raționale — dimensiunea emoțională și socială este mult mai puternică. CEO-ul Reveal Marketing Research identifică o problemă structurală a HoReCa din România, care nu și-a mai revenit după Covid. „În acea perioadă s-a alterat caracterul social al ieșitului în oraș”, explică Luican. HoReCa se află astăzi la „o foarfecă de trei dimensiuni”: caracterul social erodat după pandemie, contextul economic dificil și — al treilea element, decisiv — livrările la domiciliu, care au crescut puternic în pandemie și au continuat ca trend. Generația tânără este singura care trăiește în această dimensiune socială ca vârf al motivației de consum. Pe partea de cadouri, scăderea de la 67% la 55% are aceeași explicație: „Cadourile apar în momentul în care apare interacțiunea socială. Când românii se retragem în familie, evident că numărul cadourilor scade simțitor”, conchide Luican.