Majoritatea românilor au cheltuit mai puţin pe produse alimentare în 2022 şi şi-au redus enonomiile şi investiţiile – arată cel mai recent sondaj Future Consumer Index, realizat de experţii EY România la începutul lunii decembrie 2022.
Chestionarul a vizat percepţia românilor în privinţa noului context economic al anului în curs, comparativ cu anii anteriori, şi mai ales schimbările, dacă au avut loc, în obiceiurile lor de consum.
Contextul evenimentelor politice şi economice care au marcat anul 2022, respectiv creşterea preţurilor la energie şi combustibili, determinată de războiul ruso-ucrainean, care s-a suprapus peste efectele economice ale anului pandemic (2020) şi încetinirea ritmului de creştere economică faţă de anii anteriori (2022 faţă de 2021) ar fi putut determina modificări parţiale sau totale, fie pe segmente specifice de consum, produse şi servicii, fie în general.
Georgiana Iancu, Partener, coordonator al practicii de Impozite indirecte şi liderul sectorului de Retail şi Produse de Consum, EY România: „Îngrijorările şi presiunile cauzate de pandemie au fost înlocuite în 2022 cu cele legate de războiul din Ucraina, ceea ce, inevitabil, a afectat comportamentul consumatorilor. Am văzut mai multe schimbări, între care: limitarea unor cheltuieli – precum cele alocate divertismentului, reducerea sumelor economisite şi a investiţiilor sau a celor dedicate educaţiei şi pregătirii profesionale”.
Întrebările au urmărit, pe de altă parte, identificarea aspectelor care îi preocupă într-o mai mare măsură pe consumatorii români, în acest nou peisaj, dar şi atitudinea lor faţă de noile tendinţe în plan social, cum ar fi sustenabilitatea sau responsabilitatea companiilor în societate.
Cel mai interesant aspect, cel puţin prin comparaţie cu anii anteriori, pe care studiul EY îl relevă pare să fie preocuparea crescută pentru viitorul financiar personal şi al familiilor lor, cel puţin prin prisma răspunsurilor privind cuantumul sumelor alocate, pe diferite categorii, în următoarele şase luni.
Potrivit rezultatelor sondajului, respondenţii au indicat cele mai mari sume, între 500 şi 1.000 de lei, ca fiind alocate cheltuielilor pentru produse alimentare (74% dintre aceştia, faţă de 80% în 2021), economii şi investiţii (59%, faţă de 68% în 2021), educaţie şi formare – 27% (faţă de 34% în 2021).
Primele trei preferinţe au fost urmate de cheltuieli pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte – 25%, aproape la egalitate cu divertisment şi relaxare – 24%. Pentru igienă şi îngrijire personală, sume de acest nivel vor fi cheltuite de numai 14% dintre respondenţi, iar pentru sport, doar 12% vor cheltui peste 100 de euro lunar în următoarea jumătate de an.
Dintre aspectele care produc un efect asupra procesului de cumpărare, pe primul loc a fost menţionată creşterea galopantă a preţurilor – 22%, urmată de creşterea preţurilor la energie electrică şi gaz – 19% şi stagnarea salariilor şi creşterea inflaţiei – 18%.
O mare parte dintre respondenţi spun că pentru a-şi calibra consumul se informează din media sau din declaraţiile decidenţilor – politicieni sau autorităţi, care pot denatura uneori realitatea economică.
Salariile, de exemplu, potrivit datelor INS au crescut, în primele nouă luni din acest an cu circa 12%, dar, pentru că preţurile au crescut, părerea generală este aceea că au stagnat.
Urmează, în ordine, ca factori îngrijorători, creşterea costului produselor alimentare şi a produselor de uz casnic esenţiale – 18%, instabilitatea economică a ţării – 11%, fluctuaţia pieţelor (europeană/ globală) din cauza războiului din Ucraina – 11%.
Modificarea preţurilor pentru fiecare dintre categoriile principale menţionate în sondaj – carburanţi, alimente de bază, energie, achiziţii de locuinţe şi închirieri, electrocasnice, medicamente etc., în ultimele 3-4 luni ale anului în curs, este văzută de majoritatea celor intervievaţi ca fiind mult mai mare. Dar, având în vedere creşterea generalizată a preţurilor pentru diverse categorii de produse, respondenţii au fost invitaţi să bifeze modul în care au acţionat în acest tablou general al creşterii preţurilor la toate categoriile de produse esenţiale. Cei mai mulţi au declarat că nu au schimbat nimic, nici la consumul de carburanţi (66%), nici la costurile energetice ale gospodăriilor (51%), nici la alimente de bază (50%), nici la achiziţii/închirieri imobiliare (72%). O parte dintre aceştia au spus că, într-adevăr, au achiziţionat produse mai ieftine şi au cumpărat mai puţin, iar o şi mai mică parte au spus că au renunţat la acele cumpărături, însă vorbim despre un procent marginal.
„Aşa cum relevă rezultatele sondajului EY, inflaţia record este, firesc, principala îngrijorare a românilor, motiv pentru care măririle salariale nu au fost percepute ca fiind suficiente pentru a echilibra efectele creşterii accelerate a preţurilor din mai multe segmente importante în materie de consum – alimente, energie, combustibil şi altele”, spune Georgiana Iancu.
Interesante sunt însă câteva schimbări importante în ceea ce priveşte comportamentul de consum, pe care românii intervievaţi le-au şi declarat, cel mai mare procent fiind renunţarea la mesele în oraş şi petrecerea timpului mai degrabă acasă. Astfel, la întrebarea „ce schimbări observaţi în comportamentul dvs. de consum?”, 27% au declarat că gătesc mai mult acasă, iar 22% că petrec mai mult timp acasă. Confortul pe care îl oferă platformele şi magazinele online este bine valorificat, astfel că 20% dintre cei chestionaţi cumpără mai multe produse prin intermediul platformelor online şi doar 14% spun că merg fizic în magazine. Proporţia dintre cele două segmente de comerţ pare întrucâtva echilibrată, dar tendinţa de creştere a e-commerce-lui este evidentă şi fără întoarcere la comerţul clasic sută la sută.
Sustenabilitatea şi eforturile fiecăruia pentru un trai sustenabil
În ceea ce priveşte sustenabilitatea, se fac remarcate câteva modificări importante de comportament, cel puţin în privinţa folosirii mijloacelor de transport, fie personale, fie în comun. Astfel, unii dintre respondenţi au declarat că folosesc mai mult transportul în comun sau bicicleta – 19%, alţii folosesc alternative sustenabile pentru produsele pe care le cumpărau în trecut – 18%, iar unii chiar spun că achiziţionează produse pe baza impactului pe care îl au asupra mediului – 18%. Pe de altă parte, sunt şi persoane care încearcă să folosească cât mai puţin maşina şi zboară mai puţin cu avionul – 16% sau, pur şi simplu, sunt preocupaţi, la modul general, de reducerea emisiilor de carbon – 14% – şi fac eforturi în acest sens.
Românii invocă, însă, ca principale aspecte care îi descurajează atunci când intenţionează să cumpere produse sustenabile preţurile ridicate ale acestora – 19% sau marketingul înşelător – 16%.
Cifrele înregistrate pe aceste răspunsuri ar putea să dea de gândit companiilor – în special marilor producători de bunuri alimentare şi de produse de bază, dar şi retailerilor – vizavi de percepţia şi imaginea lor în mentalul consumatorilor. Evident, creşte tendinţa acestora de a aprecia şi a consuma anumite produse şi servicii nu doar prin prisma preţurilor şi a calităţii, dar şi ţinând cont de gradul de transparenţă şi detalii despre companie şi produsele acesteia. La întrebarea dacă în decizia de cumpărare, iau în considerare şi comportamentele companiilor, răspunsurile relevă preocuparea pentru alte aspecte ale vieţii cotidiene, până mai ieri aproape inexistente în discuţiile pe acest subiect. Este vorba de grija faţă de mediu şi practicile sustenabile (68%), recenziile date de consumatori (64%), grija faţă de angajaţi (64%), urmate de reputaţia companiei (62%) şi transparenţa în tot ceea ce fac companiile (61%), ca elemente importante indicate de respondenţi în decizia de cumpărare.
Maximizarea profitului a fost principalul aspect care ar determina consumatorii să cumpere mai puţin, iar publicitatea de produs le este indiferentă majorităţii respondenţilor (69%), ceea ce ar putea constitui un veritabil semnal de alarmă pentru producători şi retaileri deopotrivă. Comportamentul companiilor este la fel de important ca produsele – au fost de acord 44% dintre cei intervievaţi, acestea au responsabilitatea de a face schimbări pozitive în lume – 43%, trebuie să pună impactul social şi angajaţii deasupra profitului – 33%. Pe de altă parte, acestea pot avea un impact pozitiv în societate, consideră 37%.
Românii par cumva preocupaţi de câteva chestiuni de impact asupra mediului: Poluarea apei – 44%, Poluarea aerului – 43%, Schimbările climatice şi drepturile omului – în egală măsură – 40% Deşeuri de plastic – 38%. Interesant ar fi că peste o cincime dintre respondenţi sunt preocupaţi de Inegalitatea bogăţiei în lume – 22%, cu toate grijile specifice traiului cotidian în România.
La întrebarea privind Black Friday sau alte campanii de reduceri (Cyber Monday, Single Day etc.) de anul acesta, 61% au răspuns că nu au făcut cumpărături.
Comparativ cu anul trecut, românii au cheltuit mai puţin – 47%. Cei mai mulţi dintre aceştia (66%) au declarat că nu au aşteptat o campanie de reduceri pentru a cumpăra cadouri pentru Crăciun.
Dacă anul trecut procentul respondenţilor care urmăreau campanii online era de 17%, anul acesta, odată cu trecerea pandemiei, acesta a scăzut la 9,4%, iar cea mai mare masă de respondenţi(36%) au declarat că fac cumpărături atât în online, cât şi în magazine. Cei mai mulţi nu au economisit pentru a face aceste achiziţii de sărbători (59%)..
La întrebarea privind cuantumul cheltuielilor alocate în acest an pentru cumpărăturile din perioada festivă, rezultatele sondajului sunt aproape egale. Astfel, sume între 500 – 999 lei sunt cheltuite de 27% dintre respondenţi, sume între 1.000 şi 1.500 lei tot de 27%, iar peste 1.500 lei, de 29%. Sume mici, între 400 – 499 lei, vor fi cheltuite de numai 8,5% dintre intervievaţi.
Un procent de 95% dintre respondenţi au afirmat că nu au achiziţionat nici bilete de avion ieftine sau pachete de vacanţă de Black Friday sau în cadrul altor campanii de reduceri. Un procent de62% nu aşteaptă campanii promoţionale/de reduceri pentru achiziţionarea biletelor de avion/pachetelor de vacanţă.