- Economia României crește cu 0,9% în 2024, scrie ZF.
- Agricultura, construcțiile și imobiliarele scad PIB-ul.
- CNP estimează că PIB-ul crește cu 2,5% în 2025.
Guvernul și-a bazat bugetul pe 2024 pe o creștere economică amplă, dar datele INS arată altceva. Răzvan Botea, jurnalist la Ziarul Financiar explică faptul că toate sectoarele economice au fost pe minus, iar creșterea de 0,9% este, de fapt, o stagnare. Singurul factor care a susținut economia a fost consumul, datorat creșterii salariilor și economiilor populației.
De ce dezamăgește creșterea PIB-ului în 2024?
„Guvernul și-a făcut niște calcule pe 2024, pornind de la creșteri în toate sectoarele economice, de la industrie, la construcții, agricultură. În calculele pe bugetul pe 2024, toată economia creștea fabulos pe toate sectoarele. Dar până la sfârșitul anului am văzut că lucrurile nu au stat deloc așa. După cum ai spus și tu, toate sectoarele au fost pe minus. Au venit vineri datele detaliate de la INS, care ne arată și ce sectoare au adus această creștere economică. Dacă putem să-i spunem creștere economică, 0,9%, este probabil o stagnare de fapt, este o creștere în marja de eroare. Doar comerțul, după cum ai spus, consumul, a susținut cât de cât economia, în condițiile în care au crescut salariile și oamenii mai au niște economii. Acum, prognozele pe 2024, dacă mă întrebi pe mine cum ar fi trebuit făcute, ar fi trebuit făcute plecând și de la situația internațională. Dacă te uiți de exemplu IT-ul, încă de acum aproape 2 ani au început problemele în IT-ul global și te întrebi cum ar fi putut la noi să crească IT-ul cu una, două cifre, dacă Silicon Valley e în cap. Iarăși construcțiile, Bucureștiul n-a mai dat autorizații de construcții din 2020. Pe rezidențial, bineînțeles Bucureștiul fiind cea mai mare piață, era imposibil ca acestea să ajute economia. Și așa mai departe. Industria nu mai zic, Germania are probleme industriale grave de 2 ani încoace. Ori noi exportăm cea mai mare parte către Germania. Cum ar fi putut să crească industria românească dacă industria germană este în cap. Deci cam astea sunt datele.
Cumva e un dezastru așteptat, ca să-i spunem așa, pentru 2024.”, spune Botea, pentru Aleph Business.
Industria şi sectorul IT&C nu au nicio contribuţie la creșterea modestă a PIB-ului de anul trecut. De ce?
„E tocmai situația aceasta de care spuneam și anume situația internațională.
Pentru că noi depindem, și IT-ul și industria, depindem în foarte mare măsuri de piața internațională. IT-ul depinde de ce se întâmplă cu comenzile externe, iar industria depinde de ce se întâmplă cu Germania în cea mai mare parte. Germania la rândul ei depinde de China, de exemplu, ori dacă industria germană de 2 ani este în recesiune, nu aveam cum noi să o fentăm mai departe. Plus că te uiți în urmă. Industria românească este în criză cam de vreo șase ani. Hai, te uiți la 2021 că a crescut, dar în 2021 nu a crescut, ci mai degrabă a fost recuperată o parte din scăderea din 2020. Noi avem și problemele noastre interne pe industrie. Dacă te uiți, de exemplu, chiar când am discutat, cred că miercuri aici, miercuri dimineață parcă, am discutat chiar aici la Aleph Business despre SIDEX Galați. Situația la SIDEX, că este gata să se închide, a intrat în concordat preventiv, mă rog, poate exagerat să spunem gata se închidă, dar are niște probleme financiare serioase și niște probleme de producție serioase. SIDEX este cel mai mare producător de oțel din România. Deci, sunt și niște probleme interne, cum ar fi prețurile la energie, piața europeană, care are probleme din cauză că materia primă nu mai poate fi achiziționată la prețuri ieftine și atunci toată Europa este inundată de produsele din Taiwan, din India, din China, Pakistan și așa mai departe, și vin mult mai ieftini decât ce fac producătorii europeni. Producătorii europeni au niște dureri de cap serioase, cum ar fi costurile cu energia, cum ar fi certificatele CO2, această tranziție verde care este dorită, sigur, de toată lumea, doar că ne costă foarte mult.
Și dacă tu produci mult, mult mai scump, atunci automat nu ai cum să fii competitiv cu alții și ai probleme de producție. Asta se întâmplă și cu industria românească, deci IT-ul este situația aceasta. Iar agricultura, de exemplu, este foarte meteosensibilă. Aici, dacă plouă, cresc culturile, dacă nu, nu, sau depinde cum este soarele, și așa mai departe. Ori aici e gambling, adică nu știi exact.
Anul ăsta, din ce am văzut, pare să fie mai ok. A fost și această zăpadă de care poate ne-am plâns noi, dar a făcut foarte bine la pământ. Vom vedea cum va fi anul ăsta, dar anii trecuți am avut ghinion, ca să zic așa, cu vremea și atunci agricultura automat a mers cum a mers.”
Ce urmează în 2025?
„Dacă întrebi Guvernul acolo este un optimism extraordinar, ca de obicei, pe prognoze toate sectoarele vor crește, totul va fi foarte frumos, vom avea o creștere economică de 2,5%. Dacă întrebi analiștii financiari, lucrurile sunt similare într-o oarecare măsură. Lumea vede o creștere economică de, hai, nu de 2,5%, cât vede Guvernul, dar un 2-3%, acolo tot se vede. În schimb, dacă începi să întrebi piața, piața nu este deloc atât de optimistă. Sincer, majoritatea oamenilor din piață nu văd o creștere. Văd mai degrabă o stagnare, poate chiar o scădere economică și nici de cum creșteri de 2-3% cât vede Guvernul. Chiar sunt unii actori din piață care spun că deja noi suntem într-o recesiune. Deci, depinde pe cine întrebi, ca să zic așa, răspunsul diferă de la o persoană la alta.”
Cum putem să avem un deficit mai mic de 7%, așa cum ar trebui?
„În condițiile în care, dacă te uiți, economia, din punctul meu de vedere cel puțin, nu va ajuta veniturile de stat, practic creșterea veniturilor este în tandem cu creșterea nominală a PIB. Dacă PIB, adică creșterea reală plus inflația, crește, să zicem, cu 10%, atunci veniturile la buget ar urma să crească tot cam cu 10%. Cam ăsta e calculul standard, tradițional. Dar în condițiile în care ție nu-ți crește economia, inflația frânează. Deci, să fim foarte clari, inflația pentru guvern este mană cerească. Doar pentru noi, ceilalți, nouă nu ne place, dar lui Ciolacu îi place foarte mult inflația, pentru că ajută veniturile de stat. Bun, deci în condițiile în care economia nu-ți ajută veniturile, atunci și pe partea de venituri nu prea ai ce să faci altceva decât creșteri de taxe. Deci astea ar fi pe partea de venituri, sau o îmbunătățire a colectării, dar e o marotă, în fiecare an noi îmbunătățim colectarea, digitalizăm și așa mai departe, dar nu vedem niște efecte reale.
Deci pe partea de venituri asta e de făcut, iar pe partea de cheltuieli, ce altceva poți să faci decât să fii mai cumpătat, ca să zic așa, adică să nu mai crești salariile celor 1,3 milioane de bugetari, o cifră absolut uriașă la ce nevoie administrativă avem noi.
Pur și simplu noi, cu 500.000 de bugetari, ne-am descurca extraordinar, poate chiar mai bine, pentru că cei care sunt în plus, și se vede că sunt în plus foarte, foarte mulți. Noi aici la Aleph am avut și un vot din partea spectatorilor noștri, au spus „800.000 de oameni pot pleca mâine din aparatul bugetar și încă să funcționeze”. Opinia aceasta a fost certificată de către specialiști în domeniul care au spus clar, efectiv pe organigrame, că există spațiu să fie mutați acești 800.000 de bugetari în economia reală. Deci, economii la buget de tipul acesta, de tipul salarii cu bugetarii, bunuri și servicii, și acolo, este o debandadă totală în zona de chertuieli cu bunuri și servicii, niște cheltuieli care nu știm pe ce se fac exact. Iarăși, cheltuielile de capital, adică investițiile sunt puse tot felul de cheltuieli acolo care nu sunt de natura investițiilor neapărat, ci mai degrabă sunt poate cheltuieli cu bunuri și servicii, dar sunt trecute la investiții, transferuri și așa mai departe. Deci, o economie la sânge, dacă vrei, a cheltuielilor, pentru că dacă există un șoc extern, sau se întâmplă ca pe extern lucrurile să performeze mult mai prost decât este deja anticipat, nici acum, nu sunt foarte bune prognozele pentru economiile vestice, dar dacă va fi și mai rău și pe noi ne prinde cu finanțele publice cum suntem acum, adică deficit de 8-9%, s-ar putea să ne trezim ca în situația din 2010 când a curs foarte mult sânge. Vă aduc aminte, salariile au fost tăiate cu 25%, dobânzile au crescut peste noapte, cursul a sărit în aer, TVA a crescut cu 5% și a fost foarte, foarte dureros, pentru că nu au fost luate măsuri dinainte, au fost luate măsurile efectiv când nu s-a mai putut și atunci s-a tăiat în carne vie.”, este concluzia lui Răzvan Botea.