- INS: PIB-ul estimat pentru trimestrul III a fost 518,092 mld. lei
- INS: În primele 9 luni 2025, economia României a crescut cu 0,9%
- Economia României a rezistat în 2025, în ciuda inflaţiei de 10%
- Anul 2026 începe cu mai puţine riscuri macroeconomice majore
PIB-ul României crește cu 1,7% în T3 2025 față de același trimestru din 2024. Ajustat sezonier, scade cu 0,2% față de trimestrul anterior. INS publică varianta provizorie și confirmă o creștere economică slabă, susținută de construcții, agricultură și consum privat. Raportul mai arată că domeniile fără aport la creșterea PIB sunt intermedierile financiare, asigurările și imobiliarele.
Ce înseamnă o creștere economică de 1,7% în T3 2025 în contextul scăderii investițiilor și al unui consum public redus?Ce spune Liviu Deceanu, economist și profesor la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj Napoca, pentru Aleph Business?
”Este un rezultat așteptat de analiști, economiști, de mediul universitar, cred că și de mediul de afaceri — de toți cei interesați de evoluția PIB, adică de creșterea economică. Aș face o mică paranteză și apoi revin la explicație. Produsul intern brut nu este singurul indicator care ne arată nivelul de dezvoltare al unei țări. Deci, din start, nu trebuie să ne bazăm doar pe PIB atunci când formulăm judecăți despre direcția în care mergem — dacă mergem bine sau, dimpotrivă, greșit. În ultimii ani s-au folosit tot mai mulți indicatori care surprind dezvoltarea, gradul de satisfacție al populației și altele asemenea, dar PIB-ul clasic rămâne, într-adevăr, important.
Ceea ce ne arată Institutul Național de Statistică, prin această evoluție din trimestrul III 2025 față de trimestrul II 2025 și prin comparația cu trimestrul III 2024, este că avem o evoluție ușor pozitivă față de anul trecut, dar, în esență, vorbim aproape de o stagnare. Faptul că economia noastră, în condițiile presiunii fiscale asupra mediului de afaceri și într-un climat de incertitudine — care persistă atât intern, cât și internațional (războiul din Ucraina continuă, iar alți factori se adaugă) — a reușit totuși să se mențină, arată o anumită reziliență. Așa cum ați menționat la început, unele sectoare au contribuit mai mult, altele mai puțin, iar rezultatul este această stagnare sau ușoară creștere. În același timp, este îngrijorător că nivelul investițiilor nu este satisfăcător. Aș mai sublinia că această creștere modestă apare într-un context în care beneficiem semnificativ de fonduri europene. Fără fondurile europene, nu știu cum ar fi arătat situația. Ele sunt o poliță de asigurare extrem de importantă.
În plus, avem o inflație care persistă. România are una dintre cele mai ridicate rate ale inflației din Uniunea Europeană, iar tensiunile sociale legate de taxe sunt evidente: azi toată lumea vorbește despre taxe, nemulțumiri și așa mai departe.”