- Exporturile se mişcă: plus 9% în decembrie 2025, an/an
- Rezultatul exporturilor din decembrie ar putea veni cu vești bune la PIB
- Datele preliminare arată o stagnare a PIB-ului în T4 din 2025
România are în 2025 exporturi de 96,6 miliarde de euro şi importuri de 129,3 miliarde de euro. Deficitul comercial e de 32,7 miliarde de euro (echivalent a 8,6% din PIB-ul estimat) însă scade cu 2% faţă de 2024 ca urmare a avansului exporturilor, pe tot anul, cu 4,2%, în vreme ce importurile cresc cu 2,6%. Este o schimbare majoră faţă de 2024 când exporturile scad cu 0,4%, în vreme ce importurile avansează cu 3,3%. Asta indica, la acea vreme, că banii, sau o parte din ei, intraţi în circuitul comercial după majorarea pensiilor cu 40% şi a salariilor cu 25% au alimentat mai degrabă importurile şi nu au stimulat producţia internă, cum erau așteptările. Însă este cale lungă până ce acest deficit să fie redus semnificativ şi este şi mai dificil ca România să ajungă pe excedent, cum a ajuns Polonia, scrie ZF. Pentru asta ar trebui modificată întreaga structură a economiei. Pentru că challenge-ul nu este că România exportă puţin – pe măsură ce economia a crescut, exporturile pe volum au fost din ce în ce mai mari. Doar că România exportă ieftin şi importă scump.
Ce spune acest deficit comercial despre economia României, în 2025?
Ce spune Liviu Deceanu, lector-doctor, FSEGA, pentru Aleph Business?
El spune că România are un deficit comercial cronic „de la Revoluție încoace”, iar creșterea veniturilor alimentează consumul și, implicit, importurile. Liviu Deceanu spune că exporturile în creștere arată că România produce și că există companii care creează valoare în producție și servicii. El spune că problema majoră este structura exporturilor: România vinde frecvent produse cu valoare adăugată mai redusă și importă produse finite, mai scumpe. El dă exemplul agriculturii, unde exportăm produse mai puțin prelucrate și importăm produse cu valoare adăugată mare.
Exportăm ieftin și importăm scump. Ce e de făcut ca să schimbăm structura asta?
Liviu Deceanu spune că soluția este să creștem ponderea exporturilor cu valoare adăugată ridicată, adică produse mai prelucrate și mai intensive în tehnologie. El spune că România exportă și produse industriale, precum în automotive, și că nu este corectă ideea că „nu producem nimic”. El spune că schimbarea cere politici publice coerente, dar și un „mindset” al antreprenorilor orientat către produse cu valoare adăugată ridicată. El spune că măsurile de relansare economică trebuie să meargă în direcția reducerii presiunii pe antreprenori și stimulării celor care exportă, în limitele acceptate la nivel european.
Ce riscuri vedeți pentru PIB și creștere, în contextul acesta?
Liviu Deceanu spune că se creează premise pentru o evoluție pozitivă, dar există și riscul unei încetiniri a activității, inclusiv riscul unei recesiuni tehnice, dacă măsurile de reducere a deficitului bugetar frânează consumul. El spune că România rămâne competitivă prin capital uman, costuri de producție și infrastructură care se îmbunătățește „încet, încet”, iar asta susține atractivitatea pentru investiții străine directe și poate pune bazele unui potențial de export.