LIVE. Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor, despre creşterea taxării băncilor la 4% din cifra de afaceri: „Este o măsură temporară şi vorbim de creşterea unei taxe existente, nu de impunerea uneia noi”. Măsura ar urma să înceteze la finalul anului viitor
Fileru Maria
Nazare, MFP: „Cheltuielile au crescut cu 43% în 5 ani, iar deficitul a ajuns la 176 miliarde lei, motiv pentru care suntem în procedura de deficit excesiv”.
Nazare, MFP: „Prin acest pachet fiscal evităm suspendarea fondurilor europene și păstrăm calificativul de investiții al României”.
Nazare, MFP: „Pachetul aduce venituri suplimentare de 9,5 miliarde lei în 2025 și impune transparență prin rapoarte anuale obligatorii despre execuția bugetară”.
Ce spune Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor?
Aș începe prin a vă oferi câteva date relevante, ca să putem răspunde la întrebarea „De ce am ajuns aici?” — câteva informații referitoare la evoluția anumitor cheltuieli în ultimii 5 ani.
Și o să încep cu evoluția cheltuielilor din bugetul general consolidat, care în 2021 erau de 459 miliarde, iar astăzi au ajuns la 831 miliarde — o creștere de 43% a cheltuielilor.
Deficitul cash, în 2021, era de 79 miliarde lei, adică 6,7% din PIB. În 2025, acesta va ajunge la 176 miliarde lei.
Cheltuielile de personal din bugetul general consolidat, în 2021, erau de 111 miliarde lei, iar astăzi sunt 172 miliarde lei.
Cheltuielile cu pensii, în 2021, erau de 110 miliarde lei, iar astăzi, în 2025, sunt estimate la 190 miliarde lei.
Cheltuielile cu bunuri și servicii, în 2021, erau de 64 miliarde lei, iar astăzi sunt 97 miliarde lei.
Și, bineînțeles, evoluția numărului de posturi ocupate, care în 2021 era de 1,262 milioane de persoane, iar astăzi este de 1,305 milioane de persoane.
Nu în ultimul rând – și poate cel mai important aspect dintre toate aceste date – se referă la evaluarea privind datoria publică.
Datoria publică, în 2021, era de 576 miliarde lei, iar astăzi prognozăm că va depăși 1.100 miliarde lei, adică 58% din PIB.
Bineînțeles, toate aceste creșteri, care nu au putut fi susținute de evoluția veniturilor, pe fondul faptului că, începând cu 2020, am intrat în procedura de deficit excesiv, ne-au adus, cumulat cu alți factori, în situația de astăzi. Suntem de 5 ani în procedură de deficit excesiv.
Și trebuie să muncim foarte mult în următorii 5 ani pentru a ieși din această procedură de deficit excesiv. Este însă foarte important de înțeles că, atât timp cât ne aflăm în această situație, capacitatea noastră de negociere la Bruxelles, în Consiliul Miniștrilor de Finanțe, este considerabil redusă.
Nu putem avea pretenția de a negocia eficient la Bruxelles atât timp cât purtăm această etichetă a deficitului excesiv.
Pentru că această etichetă înseamnă lipsă de seriozitate, înseamnă probleme, bugete vulnerabile și o supraveghere bugetară slabă. Iar atunci când această situație persistă ani la rând, bineînțeles că și capacitatea noastră de negociere este limitată.
Nazare: Prin acest pachet fiscal pe care îl prezentăm astăzi, evităm trei riscuri extrem de importante
Primul risc, despre care nu s-a vorbit foarte mult în ultimele discuții din ultima lună, este riscul suspendării fondurilor europene – atât a celor de coeziune, cât și a celor din PNRR.
Data fiind procedura lansată de CE din cauza faptului că nu am luat acțiuni corective de când Comisia Europeană, din ianuarie, ne-a lansat această recomandare. Deci, această procedură, baza ei, este aprobată.
Pașii următori, în cazul în care nu am fi adoptat acest pachet corectiv, ar fi fost, și acest lucru încercăm să-l prevenim, ca procedura să treacă mai departe, să meargă din Consiliu mai departe. Asta ar fi însemnat, la finalul ei, bineînțeles, penalizări pe fonduri europene, pe fondurile de coeziune și pe PNRR. Iar aici nu includ riscul privind fondurile din PNRR care sunt în discuție acum.
Deci, în primul rând, salvăm aceste fonduri europene care sunt suspendate din cauza acestei condiționalități macroeconomice care a fost lansată de Comisie în iunie.
Cum facem asta? Transmițând un pachet fiscal care să aibă dimensiunea, anvergura, pe care Comisia o cere, analizând situația economică din România de astăzi.
Al doilea lucru pe care îl facem, prezervăm calificativul de investiții.
Ultima oară când s-a întâmplat acest lucru în România, când, neluând măsuri, am intrat în incapacitate de plată, și vă amintiți acest lucru, această decizie a tras după sine foarte multe consecințe.
În primul rând, o devalorizare mare, nu una mică, cum am văzut noi între cele două tururi — o devalorizare mare care afectează toată populația, nu doar capacitatea statului de a se împrumuta și de a-și finanța nevoile, de a plăti pensii, salarii, proiecte de investiții în educație, ci îi afectează pe toți românii – Acest lucru îl prevenim prin adoptarea acestui pachet fiscal, adică anticipăm și corectăm situația.
În al treilea rând, a treia chestiune pe care o facem, una strategică, deschidem drumul negocierii împrumuturilor din PNRR, care ar fi fost blocate dacă acest pachet nu ar fi fost adoptat.
Atâta timp cât acest lucru se va întâmpla, cu termenul de 8 iulie, când discuția va avea loc în Consiliul Miniștrilor de Finanțe, în ECOFIN, și în funcție de modul în care aprobăm pachetul și de discuția din data de 8, aceste semnale se vor transmite către agențiile de rating, către toți finanțatorii, și vor transmite, bineînțeles, un semnal pozitiv.
Vă dau un singur exemplu. Simplul fapt că azi am publicat pachetul a influențat licitațiile care erau în curs, chiar și de astăzi, adică am avut puncte de bază atât în ceea ce privește piața internă, cât și în ceea ce privește piața externă, puncte serioase de bază în care ne-am finanțat mai ieftin.
Deci, indirect, scădem costurile de finanțare cu datoria publică, pe care le-ați văzut, v-am spus mai devreme cât de mari erau.
Mai facem un lucru foarte important: în cazul în care ne-am fi pierdut calificativul de investiții, ne-am fi pierdut libertatea de decizie economică, ne-am fi diminuat, indirect, capacitatea de a ne împrumuta pe piețe. Prezervăm acest lucru prin adoptarea acestui pachet.
Care e compoziția pachetului?
O să discut acum puțin despre compoziția pachetului. Acest pachet are un impact asupra veniturilor în 2025 de aproximativ 9,5 miliarde.
Pe cheltuieli, predominăm, suma este mult mai mică, fiind de 1,2 miliarde, la care se adaugă economia realizată prin plafonarea sporurilor pentru condiții vătămătoare.
Deci, în total, impactul este de 10,75 miliarde pentru 2025. Impactul pentru 2026, din venituri totale, este de 35 miliarde.
Și din cheltuieli este de 57 miliarde, dar aici trebuie să luați în calcul tot ce era în Ordonanța Trenuleț. Din aceste 57 miliarde, 18 miliarde reprezintă încheierea salariilor, pensiilor și a tuturor celorlalte drepturi conexe care făceau parte din Ordonanța Trenuleț pentru 2026.
Acest pachet a fost negociat cu Comisia, avem un impact pozitiv, un răspuns și semnale pozitive din partea Comisiei și, de asemenea, există indicii că, în cazul adoptării înainte de Consiliul ECOFIN, evaluarea Comisiei va fi favorabilă.
Acest pachet a fost negociat cu Comisia, avem un impact pozitiv, avem un răspuns, avem semnale pozitive de la Comisie și, de asemenea, avem semnale pozitive că, în cazul adoptării înainte de Consiliul ECOFIN, evaluarea Comisiei va fi bună.
Deci, intrăm pe un nou drum. Un drum în care lucrăm, în primul rând, la fundație, să fie solidă, pe care să construim celelalte elemente ale economiei, pe care vrem s-o proiectăm.
O economie în care să ne orientăm spre investiții, care să fie predictibilă, în care supravegherea bugetelor și disciplina bugetară se vor face într-un cu totul alt mod.
Nazare: Am introdus două chestiuni care țin de responsabilitate fiscală și care, din punctul meu de vedere, sunt foarte importante
În primul rând, premierul României va prezenta, până la finalul lunii martie, un raport asupra stării economiei în Parlament, în care să vorbească despre execuția bugetară a anului precedent.
Și același lucru îl va face ministrul de Finanțe până la sfârșitul lunii mai a fiecărui an, în care să vorbească despre execuția financiară, despre evoluția bugetară și despre starea economică.
De ce facem acest lucru? Pentru că de acum înainte nu mai trebuie să propunem bugete în Parlament fără analiza situației economice și fără o analiză aprofundată a execuției din anul precedent. Pentru că, la o analiză aprofundată a execuției, toate cifrele pe care vi le-am dat la început, toate creșterile și toate riscurile de nesustenabilitate s-ar fi văzut.
Și trebuie să schimbăm foaia în privința modului în care se face acest calcul.
În privința compoziției pachetului, avem în zona de venituri, prin reașezarea cotelor de TVA la 9% și 11%, un plus de 6 miliarde. Avem creșteri la capitolul accize, de 1 miliard în 2025 și 3,5 miliarde în 2026.
Prin așezarea plafonului pentru CASS la pensii la 3.000 de lei, vom obține 1,378 miliarde în 2025 și peste 4 miliarde în 2026.
Mărim impozitul suplimentar pentru sistemul bancar de la 2% la 4% în acest an și îl menținem la 4% pentru 2026. Este un impozit temporar, care va avea un impact de 400 milioane în 2025 și aproape 1,8 miliarde în 2026.
Creștem taxele de autorizare și toate celelalte taxe conexe pentru jocuri de noroc, într-un cuantum foarte important. La autorizare, ele cresc cu 30%, iar creșterile sunt în linie atât pentru gestionarii jocurilor, cât și pentru jucători.
Pentru jucătorii care au câștiguri de până în 10.000 de lei, li se va reține impozitul de la 3% la 10%. Vrem să dăm un semnal foarte important în privința taxării jocurilor de noroc, care știm foarte bine cât de nocive sunt.
Bineînțeles că sunt foarte multe măsuri care privesc anul 2026, iar aceste măsuri vor fi prezentate de colegul meu, ministrul Muncii. Acestea sunt datele generale.
De ce trebuie să plătească românii această neseriozitate de care vorbeați dumneavoastră? Ei nu și-au dat singuri pensii mai mari, iar de fiecare dată când au mers la magazin au plătit TVA. Statul este cel care nu a colectat corespunzător.
Respect foarte mult contribuabilii, antreprenorii, românii care desfășoară activități independente, toți plătitorii de taxe care fac acest efort, și îi rog să vină în acest parteneriat alături de noi, chiar dacă acest prim pachet este preponderent de venituri, dat fiind faptul că nu este destinat nici unei categorii sociale, nici nu are culoare politică, nici de stânga, nici de dreapta. Este un pachet care protejează România. Și am avut 9 zile la dispoziție să-l elaborăm.
Ce pot să garantez este faptul că, prin toate măsurile — astăzi fiind doar prima etapă — și prin toate măsurile pe care le vom lua, inclusiv pachetul 2 anunțat aseară de primul ministru Bolojan, vom încerca ca aceste măsuri să vizeze, în mod egal, toate zonele, adică efortul să fie cumulat, iar efortul pe cheltuieli să fie, de asemenea, important și să-l facem cât mai rapid.
Nu puteam să-l facem în 9 zile. Și să știți că nu există alternativă la a lua măsuri. Pentru că, dacă — să presupunem — nu luam aceste măsuri acum, am fi fost obligați să luăm dublul acestora în nu mai puțin de 3 luni, dar am fi fost condamnați 3-4 ani să nu ne putem finanța.
Este adevărat că majorarea TVA-ului are un impact asupra inflației. Totuși, asta nu înseamnă că nu vom lua măsuri de stimulare a investițiilor. Obiectivul principal în aceste opt zile a fost să adoptăm măsuri care, prin negociere cu Comisia Europeană, să țină cont de deficitul de încredere acumulat până acum de România — un deficit semnificativ. Paleta deciziilor pe care o mai aveam la dispoziție nu a fost și nici nu este suficient de largă.
Trebuie să spunem adevărul, deoarece am ignorat acest aspect mulți ani și, din acest motiv, nu mai avem aceeași încredere. Ca atare, vom lua măsuri pentru investiții, ne vom concentra și ne vom orienta spre ele, dar nu am putut face acest lucru în primele opt zile.
N-ar trebui să schimbăm cota unică. Trebuie să ne uităm la competitorii noştri din jur şi să vedem că trebuie să ne menţinem acest avantaj competitiv.
Impozitarea progresivă nu am fi putut să o luăm. Necesită ani de pregătire pe infrastructura actuală a ANAF.
Părerea mea este că ne vom menţine ratingul de ţară, în special cel legat de Fitch.
Comisia consideră creşterea TVA la 21% ca fiind o măsură credibilă. Menţinerea cotelor de 9% şi 19% nu ar fi avut un impact considerabil – era sub jumătate.
Taxarea suplimentară pe bănci se va încheia la sfârşitul anului 2026. Vorbim de o taxare temporară
