- Măsură: Tranzacțiile imobiliare pierd facilitățile de TVA.
- Măsură: Companiile sprijinite de stat devin fiscalizate integral.
- Măsură: Consultanța între firme din același grup devine nedeductibilă.
- Măsură: Creştere cotă redusă de la 5% la 9%.
- Măsură: Creşterea restului cotelor reduse la 19%.
- Măsură: Creştere accize cu 10%.
- Măsură: Creşterea valorii pentru taxa de rovinietă.
- Măsură: Taxare Ecologică (jalon PNRR).
- Creşte impozitul pe proprietate la persoane fizice.
Cum vrea guvernul Bolojan să pună în ordine finanţele publice.
Eliminarea facilităţilor TVA la tranzacţiile imobiliare, CASSA la pensii peste 4.000 lei, impozit pe profit şi dividende la 16%, creşte impozitul pe proprietate, creşte preţul rovinietei, taxarea profitului excesiv al băncilor.
Ce spune Iulian Stănescu, cercetător, Institutul pentru Cercetarea Calității Vieții al Academiei Române?
„Mi se pare că în urma dezbatelor sau, mă rog, discuțiilor care au avut loc în ultimele 3 săptămâni între partide, ne-am cam întors acolo unde eram. Adică să nu se schimbe mai nimic, sau să se revizuiască în părțile esențiale, dar să nu se schimbe mai nimic.
Cu alte cuvinte, noi suntem foarte aproape de, așa cum era documentul depus în octombrie, noiembrie anul trecut la Comisie Europeană, un document care spunea că România o să-și realizeze în vremea de șapte ani acea consolidare fiscal-bugetară și va reuși să facă acest lucru aproape exclusiv prin reduceri de cheltuieli și prin o creștere economică miraculoasă care vine aproape de la sine.
Problema cu acel document este că cifrele nu se adunau. Nu aveam cum să ajungem la 3%, nu aveam cum să ne mișcăm înspre o consolidare fiscal-bugetară reală, ceea ce s-a și văzut în prima parte a acestui an.
Ori, practic, aceste măsuri cu care venim, în opinia mea, vor produce prea puțin din consolidarea fiscal-bugetară necesară. Altfel spus, practic, strategia este de a merge exclusiv, sau aproape exclusiv, mai bine spus, pe reduceri de cheltuieli.
Ceea ce aveți acolo sunt într-adevăr mai multe măsuri, însă, cu excepția creșterii impozitului pe proprietate la persoane fizice, care de-abia anul viitor se va aplica și rămâne de văzut și care sunt detaliile, să spunem așa, acestei măsuri.
Restul măsurilor enumerate nu aduc o creștere semnificativă de venituri fiscale sau de venituri din contribuții de asigurări sociale, cum este cazul CASS-ului. Adică, nu vorbim de o, să zicem așa, o cantitate mare de bani care intră în bugetul de stat și în bugetul asigurării sociale.
Și atunci, greutatea consolidării va fi pe reducerea de cheltuieli. Și aici se va vedea în ce măsură, din nou, obiectivele anunțate în acest draft, sau această formă în lucru, pentru că încă nu avem forma oficială a programului de guvernare, se va vedea dacă măsurile respective sunt suficiente pentru a ajunge la țintele respective.
În opinia mea, pe de o parte nu sunt, iar pe de altă parte, țintele anunțate, cum ar fi 20% de reducere a personalului din administrația publică centrală, rămâne de văzut cum va funcționa în realitate.
Pentru că în administrația publică centrală sunt cam 830.000 de persoane, cam 830.000 de salariați, însă majoritatea acestor salariați provin din sisteme rigide, cum ar fi învățământ, sănătate, apărare, ministerul afacerilor interne, și așa mai departe, unde fie deja personalul este deficitar, fie este foarte greu să se facă reduceri.
Ați amintit mai devreme că avem un angajament pe linie NATO de creșterea cheltuielilor de apărare la 5%. Ori dacă dăm la o parte acest personal, ceea ce rămâne de acolo sunt vreo 280.000 de persoane care nu sunt în acele sisteme, să spunem așa, rigide, ori dacă aplici acel 20% pe total administrație publică centrală, răiese că ar trebui să plece acasă circa 40%.
Deci rămâne de văzut dacă aceste ținte sau dacă aceste măsuri sunt și realiste la momentul în care se va încerca aplicarea lor.
Ați punctat foarte bine. Problema sau fondul problemei reiese din planul pe care l-am depus în octombrie-noiembrie anul trecut. Și acolo cifrele nu se adună. Deci, dacă ne-am ține într-adevăr de ele, oricum nu reușim să ajungem la țintele respective. Din păcate, nici măcar nu am reușit să ne ținem de acei parametrii. Cheltuielile au fost ceva mai mari decât cele prognozate sau scontate conform acelui document. Și ce se poate întâmpla în continuare? Într-adevăr, sunt două linii de acțiune. Pe de-o parte este cea care ține de relația autorităților de la București cu cele de la Bruxelles.
Și, într-adevăr, Comisia are 3% ținte de deficit și numai mult de 3% din PIB ținta deficitului public și numai mult de 60% din PIB datorie totală a statului. Noi ne îndreptăm foarte rapid spre acel 60%. Practica aproape 20 de ani de funcționare a acestui mecanism a arătat că niciodată Comisia nu a ajuns la măsuri foarte dure. Este mai degrabă dacă vreți o procedură prin care se încearcă aducerea statelor membre pe o linie în care încep să-și facă, să spunem așa, consolidarea fiscală respectivă. Deci nu cred că suntem în situația în care se va ajunge la suspendarea fondurilor europene pentru România.
Cel mai probabil, la un moment dat, va fi o amenințare cât se poate de serioasă până la penalități financiare care pot să însemne fie amenzi pe care le plătim către Comisia Europeană, fie o oarecare reducere a fondurilor europene, dar Comisia nu-și dorește acest lucru pentru că înseamnă să-i pui României o povară mai mare. Problema reală, pentru că relația politic vorbind cu Comisia este bună și acolo vom beneficia, să spunem, de unele derogări, problema reală ține de realitatea piețelor, pentru că piețele vor vedea că România nu este pe o traiectorie reală de consolidare fiscal-bugetară, că ne punem noi înșine niște ținte pe care nu putem să le atingem, că mergem cu măsurile pe care ni le propunem în contradicție cu ceea ce ne recomandă și sublinez încă ne recomandă, încă sunt în situația de a ne recomanda FMI și Banca Mondială, respectiv mergem aproape exclusiv pe reduceri de cheltuieli pe care nu reușim să le materializăm și se ajunge într-adevăr la situația care reprezintă un risc real anume cea prin care România ajunge la categoria junk.
Ce înseamnă categoria junk? Înseamnă imediat dobânzi mai mari pe care le plătim pentru datoria publică externă și dobânzi mai mari pe care le obținem sau dobânzi mai mari care însoțesc împrumuturile noi pe care le facem și acest lucru înseamnă practic la buget o pondere mai mare a cheltuielilor cu plata dobânzilor și o presiune o presiune imediată dacă vreți, o presiune cât se poate declară asupra restului de cheltuieli pentru că trebuie din cheltuielile existente să fie acordate sume mai mari pentru plata dobânzilor externe. Ce aveți dumneavoastră acolo și ceea ce rulează sunt mai degrabă niște obiective, dacă nu mă înșel, în protocolul coaliției.
Foarte multe dintre aceste obiective sunt salutare vedem acolo eliminarea excepțiilor în vederea pensionării anticipate, toate bune și frumoase, numai că asemenea deziderate nu sunt explicate în protocolul respectiv și așteptăm cu mare interes programul de guvernare să vedem și prin ce modalități concrete vor fi atinse pentru că dacă nu este atenție în ceea ce privește tehnica legislativă cu felul în care se construiesc legile respective fie pot să pice filtrul de constituționalitate fie se pot declașa ulterior procese în care ne mințim singuri că reducem deficitul, dar ulterior din acele procese cel care pierde este statul român, cel care câștigă sunt cei care contestă măsurile respective și ajungem să plătim ulterior o notă de plată din păcate mult mai mare.
Este un mare semn de întrebare. Cred că va fi odată evaluarea pe care o fac experții internaționali, atunci cei de la FMI și de la Banca Mondială, dar și cei care sunt în agențiile de rating și surprinză sunt cam aceiași oameni, au același parcurs profesional, au absolvit cam aceleași instituții de învățământ, deși într-o parte și alta sunt oameni formați la fel, au același parcurs, ei bine, acești oameni vor face mai întâi o evaluare asupra măsurilor respective și vor vedea, destul de ușor se va vedea dacă măsurile respective sunt sau nu capabile fie să reducă într-adevăr cheltuieli pe cât se scontează, fie să mărească veniturile. Vreau să subliniez pentru că ați avut mai devreme anumite pasaje, să spunem, din protocolul coaliției, se vorbește acolo de măsuri în privința, de exemplu, a pensiilor speciale.
Va fi foarte interesant de văzut acolo dacă din nou repetăm exercițiul prin care, să zicem așa, declarăm în fața Comisiei că vom reduce pensiile speciale, să mergem în Parlament, sau mă rog, cei care inițiază aceste proiecte de legi, merg în Parlament cu niște propuneri care știu că nu vor trece de filtrul curții constituționale și atunci ne mințim singuri și încercăm să ne mințim și partenerii internaționali, ceea ce nu cred că de data asta mai poate funcționa, pentru că efectiv ajungem să fim cu spatele la zid și în momentul în care nu se îndeplinesc acele ținte ale consolidării fiscal-bugetare, se ajunge la situația măsurilor, dacă vreți, măsurilor disperate care pot în termen cât mai scurt fie să aducă bani la buget, fie să reducă din cheltuieli și, în opinia mea, cred că vom ajunge spre finalul anului la o discuție cât se poate de serioasă în privința TVA-ului.
Se va vedea că măsurile respective sunt insuficiente și că trebuie să crească TVA-ul spre 21 sau 22%. Altfel, pur și simplu, nu este posibilă o reducere semnificativă a deficitului, astfel încât să ne încadram în țintele pe care noi înșine ni le-am asumat în documentația depusă la Comisia Europeană la finele anului trecut”, spune el.