- Proiect buget: Cu 7% ar urma să crească cheltuielile
- Proiect buget: Veniturile bugetare totale ar crește cu 11%, la 736 mld. lei
- Ponderea veniturilor în PIB ar fi 36%, o noutate în istoria României
Criza din Golf surprinde România fără buget pe 2026.
Pentru prima dată, chiar proiectul de buget trebuie rectificat.
Dacă ţara ar fi avut buget, lucrurile ar fi fost mai simple: acesta este bugetul, condiţiile s-au schimbat, ne adaptăm lor.
Acum guvernul va adopta un buget care se sprijină pe premise false, adică va adopta politici care nu mai au corespondent în realitate.
Ținta anunțată pentru un deficit bugetar de 6,2% din PIB este sub semnul întrebării.
Nimeni nu ştie unde se va opri preţul carburanţilor.
Prognozele de inflaţie (3,9% pe final de an, potrivit estimărilor BNR) nu mai sunt valabile.
Inflaţia „nouă“ loveşte consumul – deja guvernul anticipa, în 2026, o scădere cu 0,8% a consumului final, dar miza pe o creştere a investiţiilor cu 4%.
Statul trebuie să se aştepte la dobânzi mai mari la împrumuturi, dar şi la un deficit mai mare de 6,2% din PIB, cât îşi propusese pentru acest an.
În plan politic, proiectul de buget este departe de a fi trimis Parlamentului.
PSD a anunţat că abia duminică se va reuni pentru a-şi da acordul pe buget.
Azi este posibil ca Finanţele să pună proiectul bugetului consolidat în consultare publică.
Cum se explică menținerea cheltuielilor aparatului administrativ la un nivel atât de ridicat?
Ce spune Iulian Stănescu, cercetător în sociologie în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții?
Deși cifrele par neschimbate, Iulian Stănescu subliniază că bugetul reprezintă atât o realitate economică, cât și una politică, puternic influențată de partidele din coaliție. Cercetătorul explică faptul că, pe fondul unei inflații ridicate, menținerea acestor sume la același nivel nominal înseamnă că, în realitate, „cheltuielile cu angajații din sectorul public, ele vor scădea în termeni reali”.
Este suma record de 32 de miliarde de euro pentru investiții o dovadă a dezvoltării?
Deși o astfel de alocare din fonduri publice pare o veste excelentă, ea expune de fapt o slăbiciune structurală a pieței locale. Iulian Stănescu atrage atenția că „economia noastră are probleme în a funcționa în sensul unei economii capitaliste adevărate”. El argumentează că, într-un sistem de piață sănătos, majoritatea covârșitoare a investițiilor ar trebui să fie generate de sectorul privat, nu susținute de stat.
Poate guvernul să asigure reformă și stabilitate fiscală fără o reducere clară a cheltuielilor?
Planificarea actuală se bazează puternic pe compromisuri politice și pe efectele mascate ale inflației. Întrebat cum se pot obține stabilitatea și reforma fără tăieri bugetare evidente, reprezentantul ICCV răspunde cu o doză de ironie că „prin magia bugetului, orice este posibil”. Astfel, echilibrul mult dorit depinde mai degrabă de ajustările provocate de scumpiri decât de o restructurare profundă a statului.