Iulian Anghel, jurnalis, Ziarul Financiar: ,,Înainte de majorarea TVA, inflația era de 7%, deci s-a pus la 10% acum”

În 2025, statul încasează din TVA cu 11 miliarde de lei mai mult decât în 2024, însă contextul macroeconomic arată o răcire puternică a consumului și o dependență mare de inflație pentru creșterea veniturilor bugetare. Creșterea consumului scade brusc de la 8,6% în 2024 la doar 0,4% în 2025, în timp ce inflația se situează în jur de 9-10%. Economiștii subliniază că, ajustate cu inflația, veniturile din TVA cresc cu doar circa 0,3%. În paralel, deficitul de colectare a TVA rămâne în jur de 40%, unul dintre cele mai ridicate niveluri din UE.

Cum se explică o creștere de 11% a veniturilor din TVA la un consum de doar 0,4%? Ce spune Iulian Anghel, jurnalist la Ziarul Financiar, pentru Aleph Business?

Veniturile din TVA se ridică la 13-14 miliarde de euro, înregistrând o creștere de 11%. În același timp, inflația ajunge la 10%. În luna iulie, înainte de majorarea TVA, inflația era de 7%, iar după ajustarea taxei la 21%, aceasta urcă la 10%.

Pentru a evalua efectul real al creșterii TVA asupra veniturilor, trebuie eliminat impactul inflației. Astfel, creșterea efectivă rezultată din majorarea TVA se estimează prin diferența dintre creșterea veniturilor și rata inflației, adică 11% minus 10%.

Această situație se explică prin faptul că, de regulă, majorarea taxelor reduce consumul. În anul precedent, veniturile din TVA înregistrau o creștere de aproximativ 8%. Deși majorarea TVA poate genera venituri mai mari la buget în condiții de inflație, aceasta conduce simultan la scăderea consumului, ceea ce afectează economia, având în vedere că aproximativ 70% din aceasta se bazează pe consum.

Ce măsuri concrete ar reduce rapid deficitul de colectare?

Există mai multe măsuri discutate de ani de zile. Printre acestea se numără digitalizarea ANAP, care este în curs de implementare, dar al cărei impact nu este încă vizibil. O altă măsură importantă este facturarea electronică, care permite monitorizarea tranzacțiilor de tip carusel. De asemenea, se urmărește monitorizarea transporturilor și a primelor de transport, precum și controlul măsurilor care vizează bunurile ce intră în țară. În plus, se derulează reforma anti-fraudă, care are un rol esențial în combaterea evaziunii și eficientizarea sistemului fiscal.

Ce sectoare contribuie cel mai mult la gap-ul de TVA?

Toate aceste măsuri contribuie semnificativ la gestionarea economiei. România, având un grad ridicat de deschidere comercială, importă un volum foarte mare de produse. În acest context, devine dificil de urmărit traseul bunurilor, destinația lor și modul în care acestea sunt distribuite pe piață.

Exit mobile version