- Acționarii FP cer audit asupra cheltuielilor pentru selecţia noului administrator.
- Grupul de acționari care fac solicitarea dețin 6,1% din drepturile de vot.
- Scrisoarea invocă lipsa de transparenţă a Comitetului Reprezentanţilor.
Un grup de acționari ai Fondului Proprietatea, care dețin 6,1% din drepturile de vot, solicită un raport suplimentar de audit cu privire la cheltuielile din procesul de selecție al viitorului administrator.
Ei invocă lipsa de transparenţă a Comitetului Reprezentanţilor în derularea procedurii de selecţie şi în utilizarea fondurilor alocate acestui proces.
În total, sunt alocați 5,5 milioane de lei pentru procesul de selecție, dar nu sunt prezentate detalii despre cum au fost cheltuiți banii.
Asta deși, inițial, în septembrie 2024, Adunarea Generală a Acţionarilor aprobase numirea Deutsche Numis că şi consultant de selecţie, cu un buget maxim de 3,8 milioane de lei.
Ce spune Istvan Sarkany, investitor la BVB, semnatarul scrisorii?
„Aș începe cu o scurtă recapitulare a evenimentelor care ne-au adus aici. În noiembrie 2023, după listarea Hidroelectrica, acționarii Fondului Proprietatea au decis să schimbe direcția. Nu mai voiau dizolvarea fondului, ceea ce este în statut în acest moment. Și în același timp, au cerut și un nou administrator. S-a promis atunci un proces transparent. Mandatul de selecție a fost dat Comitetului Reprezentanților. Cum aceștia nu aveau experiența necesară, au angajat o firmă de consultanță externă.
Procesul a durat aproape 2 ani. În toată această perioadă, deși acționarii au cerut, în mod repetat, transparență, comunicarea a rămas sporadică. Iar explicațiile s-au ascuns mereu în spatele confidențialității. Primul semn concret a venit după mai bine de un an. Cinci companii de administrare și-au anunțat intenția de a intra în competiție. Între timp, însă, o parte importantă dintre acționarii inițiali s-au retras și au vândut. Probabil dezamăgiți de lipsa de claritate asupra viitorului fondului.
Pe parcursul selecției, cei cinci candidați s-au redus la doi. Publicului nu i s-a oferit decât descrieri sumare ale strategilor. Unul din administratori propunea investiții mai sigure în infrastructură, celălalt o abordare mai riscantă, prin private equity și finanțări pe datorie. În final, a fost ales cel din urmă. Problema din punctul nostru de vedere, acționarii n-au avut acces la detaliile celor două oferte. Pentru AGA s-a pus simplu pe masă varianta asta e soluția, astea sunt condițiile. Și de aici apar semnele de întrebare.
Noul administrator pare, pe hârtie, mai ieftin. Comision de bază de 1,2% față de 1,35% cât al actualului. Dar, în realitate, costurile sunt mult mai mari. Pragul de succes a fost fixat la 8%, echivalent cu dobânda titlurilor de stat. Tot ce depășește acest nivel se împarte cu administratorul. Plus modul de calcul al randamentului este și acesta, discutabil. Nu se raportează la creșterea valorii activelor nete, cum aș crede eu de cuvință, ci doar la distribuțiile de cash și creșterea prețului acțiunii. Mai mult, o parte din comision poate fi folosită pentru răscumpărări de acțiuni. Un mecanism care ne permite, de exemplu, să manipuleze artificial randamentul.
Riscul major pe care îl vedem, să se ajungă exact ca în cazul vechilor SIF-uri, societății de investiții financiare, unde conducerea dicta iar micii acționari rămâneau fără putere reală. În aceste condiții, tot mai mulți acționari cred că procesul de selecție ar trebui verificat de un auditor independent. Este greu de acceptat că după un milion de euro plătiți pe consultanță, rezultatul a fost o negociere atât de slabă și opacă. Și cum pe tot parcursul s-a invocat confidențialitatea, rămâne o întrebare esențială. De ce a fost preferat un administrator mic și fără istoric convingător pe piața de capital, în defavoare unuia cu experiență și fonduri listate pe bursă?
Pe scurt, acționarii cer acum un lucru simplu. Să știe dacă banilor au fost cheltuiți în interesul lor. Trebuie să zicem și faptul că de când s-a decis această schimbare, structura acționariatului Fondului Proprietatea s-a modificat dramatic. Acum majoritatea acționarilor sunt investitori mici, investitori de retail. Și cei care suntem, practic, majoritari în momentul actual, considerăm că nu este prudent să ne asumăm cu patrimoniul fondului aventuri riscante și experimente netestate.
Calea cea mai sănătoasă și responsabilă pentru fond credem că este reducerea discount-ului dintre prețul acțiunii și valoarea activului net și dezvoltarea portofoliului actual prin administrare activă, transparentă și fermă. Fondul deține câteva companii strategice care, gestionate corect, pot deveni perlele coroanei Bursei de Valori București, alături de alte companii mari, gen Hidroelectrica, Banca Transilvania și așa mai departe.
De exemplu, Compania Națională de Aeroport București, dacă ar fi compania listată, n-ar mai putea să propună o majorare a indemnizațiilor conducerii de la 15.000 la 70.000 de lei, cum s-a întâmplat primăvara aceasta, și n-ar trece așa ceva fără ca acționarii să ceară explicații și tragerea la răspundere a responsabililor. Iar compania operează una dintre cele mai mari aeroporturi din Europa Centrală și de Est, cu un potențial imens de dezvoltare, cu terminal nou sau, de ce nu, un aeroport nou în Sudul Capitalei.
Un alt activ foarte important este Portul Constanța, n-ar mai putea închiria la prețuri derizorii cele mai valoroase terenuri și active fără o reacție fermă a investitorilor. Sau compania Salrom, care poate deveni o coloană vertebrală a tranziției energetice prin exploatarea responsabilă și valorificarea resurselor sale de săruri și minerale critice. Potențialul fondului, credem noi, este uriaș. Totul depinde însă de a avea un administrator capabil să se ridice la nivelul așteptărilor, să se opună ferm practicilor păguboase ale acționarilor majoritari din companiile de stat și să acționeze în mod transparent în interesul tuturor investitorilor”, spune el.