- România devine un hub regional în industria auto, dar taxele noi și energia scumpă amenință competitivitatea, scrie ZF.
- Impozitul de 1% pe cifra de afaceri, introdus fără consultare, scade încrederea investitorilor.
- Ford Otosan și Bosch investesc, dar infrastructura și fiscalitatea instabilă limitează creșterea.
România se impune ca un centru important în industria auto din Europa Centrală și de Est ce atrage investiții în producție și electrificare. Companii precum Ford Otosan și Bosch derulează investiții majore, dezvoltă lanțuri extinse de furnizori locali și contribuie la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă, scrie ZF.
Care sunt provocările fiscale?
Introducerea unui impozit de 1% pe cifra de afaceri, aplicat fără consultare prealabilă, reprezintă o piedică majoră în calea dezvoltării industriei auto.
Această taxă, percepută ca arbitrară, afectează încrederea investitorilor și poate frâna extinderea activității.
Reprezentanții Bosch și Ford Otosan subliniază că taxa este disproporționată față de contribuția reală a investițiilor la economie și că impactul asupra marjelor din industrie este sever.
Costul energiei afectează competitivitatea României
Pe lângă fiscalitate, prețul ridicat al energiei electrice pentru consumatorii industriali din România reprezintă un alt factor care subminează avantajele competitive ale țării.
Tarifele sunt superioare față de alte state europene și reduc atractivitatea investițiilor noi. Se cere o abordare echilibrată și măsuri fiscale transparente, care să nu afecteze negativ mediul privat.
Dezvoltarea avansează, dar infrastructura frânează
Ford Otosan extinde capacitățile sale de producție la Craiova, inclusiv pentru vehicule electrice și angajează mii de persoane. Fabrica este una dintre cele mai complexe din rețeaua companiei, dar întâmpină dificultăți din cauza infrastructurii feroviare lente, care afectează logistica și competitivitatea pe termen lung.
E nevoie de un cadru legislativ stabil
Liderii din industria auto semnalează lipsa unui cadru predictibil și a unui dialog real între autorități și investitori. Modificările fiscale neanunțate și deciziile luate fără consultare subminează încrederea și pot determina relocarea investițiilor în țări cu politici mai stabile și prietenoase cu mediul privat.