- Investițiile străine directe în România scad cu 62,5% în primele opt luni din 2026, la 2,12 miliarde de euro. Deficitul de cont curent ajunge la 19,9 miliarde de euro, iar investițiile acoperă numai 10,6% din acest dezechilibru.
- Dragoș Huru consideră că reducerea capitalului străin reflectă probleme economice acumulate în timp. În primele șapte luni, creditele intragrup înregistrează un sold negativ de 280 de milioane de euro, ceea ce indică rambursări nete către companiile-mamă.
- Economistul atrage atenția că investițiile depind și de evoluțiile internaționale, nu doar de situația economică internă. Huru critică modelul competitivității bazate pe salarii mici și susține importanța valorificării activelor productive ale României.
„Scăderea nu este un accident al unei singure luni”, afirmă Dragoș Huru, profesor universitar de economie. Investițiile străine directe în România scad cu 62,5% în primele opt luni din 2026, la 2,12 miliarde de euro. În același timp, deficitul de cont curent ajunge la 19,9 miliarde de euro. Huru consideră că diminuarea capitalului străin reflectă probleme acumulate în economia românească, dar și presiuni internaționale. Economistul atrage atenția asupra retragerilor de capital, concurenței dintre state și limitelor modelului economic bazat pe salarii mici.
Investițiile străine directe în România scad cu 62,5%
România atrage investiții străine directe de 2,12 miliarde de euro în perioada ianuarie–august 2026. Suma este semnificativ mai mică decât cele 5,66 miliarde de euro înregistrate în aceeași perioadă din 2025.
Potrivit datelor BNR publicate de Agerpres, scăderea ajunge la 62,5%.
Dragoș Huru consideră că această evoluție nu reprezintă o problemă apărută recent.
„Scăderea nu este un accident al unei singure luni.”
Economistul susține că deteriorarea atractivității investiționale reflectă acumularea unor dificultăți economice și politice pe o perioadă mai lungă.
„Este vorba de acumularea unor probleme pe parcursul unei perioade mai lungi.”
În opinia sa, incertitudinile interne influențează deciziile investitorilor, dar nu explică singure reducerea capitalului străin.
Companiile internaționale își analizează investițiile în funcție de condițiile economice din România și de propriile nevoi de finanțare.
Deficitul extern crește mai rapid decât finanțarea prin investiții
Deficitul contului curent ajunge la 19,9 miliarde de euro în primele opt luni din 2026. În aceeași perioadă din 2025, acesta se situa la aproximativ 19 miliarde de euro.
Investițiile străine directe acoperă doar 10,6% din deficitul extern, față de 29,8% în perioada corespunzătoare din 2025.
Prin comparație, în 2022, gradul de acoperire prezentat în analiza economică ajungea la 38,1%.
Această evoluție arată că deficitul extern este acoperit într-o proporție tot mai mică prin investiții directe.
Restul necesarului de finanțare trebuie acoperit din alte fluxuri de capital și surse financiare externe.
Investițiile directe au un rol important deoarece pot aduce capital pentru dezvoltarea capacităților de producție, fără să genereze automat datorii.
În schimb, dependența mai mare de finanțări prin împrumuturi poate amplifica vulnerabilitățile economiei.
Reducerea dezechilibrului extern depinde atât de atragerea capitalului productiv, cât și de îmbunătățirea competitivității economice.
Creditele intragrup indică ieșiri nete de capital
Dragoș Huru atrage atenția că structura investițiilor străine directe oferă informații importante despre comportamentul companiilor internaționale.
În perioada ianuarie–iulie 2026, participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit, însumează aproximativ 1,4 miliarde de euro.
În schimb, creditele intragrup înregistrează o valoare netă negativă de 280 de milioane de euro.
Această valoare indică faptul că rambursările către grupurile internaționale depășesc finanțările noi acordate filialelor din România.
Astfel, o parte a capitalului este retrasă din economie prin reducerea finanțărilor dintre companiile afiliate.
„În momentul ăsta eu nu pot să văd altceva decât o retragere de capital din România”, afirmă Huru.
Economistul consideră că aceste fluxuri trebuie analizate în raport cu strategiile financiare ale companiilor multinaționale.
Soldul negativ al creditelor intragrup nu înseamnă însă că toate investițiile străine părăsesc România. Participațiile la capital rămân pozitive.
Datele evidențiază mai degrabă diferențele dintre formele de finanțare utilizate de investitorii străini.
Concurența internațională influențează deciziile investitorilor
Dragoș Huru consideră că retragerea capitalului trebuie analizată și în contextul dificultăților din economiile de origine ale investitorilor.
Companiile multinaționale își pot modifica strategiile atunci când au nevoie de resurse financiare pentru activitățile din țările de origine.
În asemenea situații, fondurile disponibile pot fi redirecționate către piețele considerate prioritare de grupurile internaționale.
Huru amintește de criza financiară din 2008, când unele instituții financiare și-au redus expunerea pe piețele externe.
Economistul consideră că aceste decizii reflectă competiția permanentă dintre state pentru atragerea și păstrarea capitalului.
România trebuie să concureze cu alte economii, inclusiv prin condițiile oferite investitorilor și prin perspectivele de dezvoltare.
Investițiile străine directe în România sunt influențate astfel și de evoluțiile economice internaționale, nu exclusiv de politicile interne.
„Până la urmă vorbim de o situație internațională, nu doar de una internă.”
Pentru Huru, această perspectivă este esențială în evaluarea riscului unor noi retrageri de capital.
Modelul salariilor mici limitează dezvoltarea economică
Dragoș Huru consideră că scăderea investițiilor străine reflectă și vulnerabilitățile modelului economic adoptat de România.
Economistul critică orientarea dezvoltării către competitivitatea bazată pe costuri salariale reduse.
În opinia sa, această strategie contribuie la plecarea unei părți a forței de muncă și limitează valorificarea resurselor economice locale.
Huru susține că investițiile străine trebuie analizate prin capacitatea lor de a valorifica activele existente și de a susține activitatea productivă.
„E și finalitatea unui model economic despre care noi nu prea discutăm.”
Economistul atrage atenția că unele investiții în exploatarea resurselor naturale pot fi amânate în perioadele de incertitudine.
Resursele rămân disponibile, iar investitorii pot decide să revină atunci când condițiile economice devin mai favorabile.
Această flexibilitate poate afecta ritmul investițiilor productive și perspectivele dezvoltării economice.
În contextul actual, investițiile străine directe în România devin un indicator important al încrederii investitorilor în economie.
Huru consideră că reducerea intrărilor de capital nu poate fi explicată printr-un singur factor.
Pentru România, principala provocare rămâne crearea unor condiții economice care să susțină investițiile productive și păstrarea capitalului pe termen lung.