- Inflația anuală urcă la 6,94% în octombrie, de la 6,6%.
- Motorina se scumpește cu 43,45%, iar chiriile cu 38,46%.
- Negrescu estimează o inflație de peste 8% la final de an.
Inflația în România în octombrie 2026 îți reduce puterea de cumpărare și pune presiune pe cheltuielile lunare. Prețurile cresc cu 6,94% față de aceeași lună din 2025, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). Motorina este cu 43,45% mai scumpă, benzina cu 32,91%, iar chiriile cresc cu 38,46%. Adrian Negrescu, managerul companiei de consultanță Frames, avertizează că scumpirile din energie pot afecta și mai mult bugetele populației. Economistul estimează că inflația ar putea depăși 8% la sfârșitul anului.
Inflația în România în octombrie 2026 urcă la 6,94%
Rata anuală a inflației crește la 6,94% în octombrie, de la aproximativ 6,6% în septembrie. Este a doua lună consecutivă în care ritmul scumpirilor accelerează.
Față de septembrie, prețurile de consum cresc cu 0,82%. Comparativ cu decembrie 2025, nivelul general al prețurilor este cu aproximativ 6,3% mai ridicat.
Datele INS arată diferențe importante între principalele categorii de consum.
Serviciile înregistrează cea mai mare creștere anuală, de 11,23%. Mărfurile nealimentare se scumpesc cu 7,66%, iar alimentele cu 3,07%.
Această diferență explică de ce unele gospodării resimt scumpiri mult mai mari decât rata medie a inflației.
Adrian Negrescu, manager Frames, consideră că evoluția prețurilor este influențată puternic de costurile energiei.
„De ce avem aceste creșteri de prețuri record la nivel european?”, întreabă economistul.
El indică energia, gazele și carburanții drept principalele surse de presiune asupra costurilor.
În opinia sa, scumpirile din aceste sectoare afectează ulterior prețurile produselor și serviciilor.
Motorina și chiriile cresc mult peste rata inflației
Cele mai mari scumpiri din ultimul an apar la cheltuieli greu de evitat.
Motorina costă cu 43,45% mai mult decât în octombrie 2025. Benzina se scumpește cu 32,91%.
Chiriile înregistrează o creștere anuală de 38,46%.
Pentru tine, dacă locuiești cu chirie sau folosești zilnic mașina, aceste majorări pot avea un impact important.
De exemplu, o chirie de 2.000 de lei ar ajunge la aproximativ 2.769 de lei după o majorare de 38,46%. Calculul este ilustrativ și nu reprezintă evoluția fiecărui contract de închiriere.
Creșterea prețului motorinei afectează și companiile de transport. Costurile suplimentare pot fi transferate parțial în prețurile produselor.
Sunt afectate astfel atât cheltuielile directe ale gospodăriilor, cât și costurile de distribuție ale firmelor.
Adrian Negrescu avertizează că efectele se pot propaga în întreaga economie.
„Vânzări mai mici, creșteri de prețuri și probleme majore pe lanțurile economice”, spune managerul Frames.
Datele INS arată scumpiri importante și în alte categorii de servicii.
Transportul aerian costă cu 14,44% mai mult decât în urmă cu un an. Serviciile de apă, canalizare și salubritate se scumpesc cu 13,69%.
Abonamentele de televiziune înregistrează o creștere anuală de 13,10%.
Aceste evoluții pun presiune asupra bugetelor gospodăriilor, chiar dacă unele produse alimentare se ieftinesc.
Cafeaua și ouăle se scumpesc, dar fructele costă mai puțin
Inflația afectează și coșul zilnic de cumpărături. Unele produse alimentare înregistrează creșteri de peste 10%, deși media categoriei este de 3,07%.
Cafeaua se scumpește cu 12,48% față de octombrie 2025. Ouăle costă cu 10,50% mai mult, iar laptele de vacă cu 8,11%.
Prețul uleiului comestibil crește cu 7,94%. Carnea de vită înregistrează o majorare de 7,17%.
Există însă și produse care se ieftinesc.
Fructele proaspete costă cu aproximativ 15,38% mai puțin decât în urmă cu un an. Prețul mălaiului scade cu 2,8%, iar făina se ieftinește cu 2,5%.
Cartofii înregistrează o reducere anuală de aproximativ 2,5%.
Datele arată că inflația nu afectează uniform toate produsele. Unele categorii se ieftinesc, în timp ce altele continuă să pună presiune asupra cheltuielilor lunare.
Aceste evoluții sunt reflectate în statisticile Institutului Național de Statistică. Seriile oficiale pot fi consultate în baza de date TEMPO-Online a INS.
Pentru a înțelege impactul asupra bugetului personal, contează structura propriului consum.
Dacă aloci o parte importantă din venit pentru chirie, combustibil și utilități, poți resimți scumpiri mai mari decât media națională.
Inflația în România în octombrie 2026 pune presiune pe prognozele BNR
Creșterea inflației apare în ziua ședinței de politică monetară a Băncii Naționale a României, din 12 noiembrie.
În rectificarea bugetară, autoritățile au utilizat o estimare a inflației de 6,4% pentru sfârșitul anului.
Adrian Negrescu consideră că evoluția recentă a prețurilor pune sub semnul întrebării această perspectivă.
„Mă aștept, din păcate, ca prețurile să continue să crească”, declară economistul pentru Aleph Business.
El critică politicile publice din domeniul energiei și consideră că acestea contribuie la menținerea inflației.
În opinia sa, BNR ar putea revizui în creștere prognoza pentru finalul anului.
Negrescu estimează că inflația ar putea ajunge la 8–8,5% în decembrie 2026. Această valoare reprezintă scenariul economistului, nu o prognoză oficială BNR.
„Asta înseamnă, din păcate, că puterea noastră de cumpărare va continua să scadă”, avertizează managerul Frames.
Totuși, reducerea puterii de cumpărare depinde și de evoluția veniturilor.
Dacă salariul crește mai repede decât prețurile, puterea reală de cumpărare poate avansa. În schimb, un salariu care rămâne constant pierde din valoarea reală atunci când inflația este pozitivă.
Inflația anuală nu trebuie confundată nici cu inflația medie.
În octombrie, rata anuală calculată prin indicele armonizat european ajunge la 7%. Media ultimelor 12 luni, calculată prin aceeași metodologie, este de 8,3%.
Cele două valori descriu perioade diferite și nu sunt interschimbabile.
Într-un interviu anterior pentru Aleph Business, Adrian Negrescu a analizat și poziția României în clasamentul european al puterii de cumpărare.
Inflația în România în octombrie 2026 afectează și competitivitatea firmelor
Pentru companii, scumpirea energiei și a transportului poate însemna cheltuieli operaționale mai mari.
Firmele care nu reușesc să transfere aceste costuri în prețurile finale pot înregistra marje de profit mai mici.
Cele care majorează prețurile riscă să piardă clienți, mai ales în perioadele de consum redus.
Adrian Negrescu consideră că această situație poate accentua dificultățile financiare din economie.
„Uitați-vă la prețul energiei, în primul rând”, recomandă economistul.
El susține că unele oferte de electricitate au depășit 2 lei/kWh, față de aproximativ 1,1–1,2 lei/kWh în primăvară.
Aceste valori sunt exemple prezentate de invitat. Nu reprezintă media tuturor contractelor și nici prețul plătit de fiecare consumator.
Negrescu avertizează că facturile ar putea crește puternic în lunile următoare. Dublarea lor nu este însă un rezultat garantat.
Costul efectiv depinde de furnizor, consum, condițiile contractului și tarifele aplicabile.
Economistul consideră că statul are un rol important în evoluția prețurilor din energie.
„Inflația e o taxă. O taxă perversă”, afirmă Adrian Negrescu.
Comparația este una economică, nu juridică. Inflația reduce puterea de cumpărare, dar nu reprezintă un impozit colectat direct de stat.
Negrescu atribuie o parte importantă a scumpirilor politicilor publice din energie. Această interpretare nu înseamnă că toate majorările de preț sunt determinate exclusiv de autorități.
Pentru tine, dacă vrei să îți protejezi bugetul, primul pas este să urmărești cheltuielile care cresc cel mai rapid.
Contractele de energie, transportul și costurile locuinței pot avea un impact mai mare decât scumpirea unor produse cumpărate ocazional.
Adrian Negrescu consideră că presiunea va continua atât asupra gospodăriilor, cât și asupra companiilor.
În cazul firmelor, problema este dublă: costurile cresc, dar consumatorii au tot mai puțini bani disponibili pentru cumpărături.