Inflaţia din Turcia a ajuns la aproape 80%, în timp ce analiştii au avertizat că ţara riscă să fie prinsă într-o spirală de creştere a preţurilor şi salariilor.
Preţurile de consum au crescut cu 78,6% de la an la an în luna iunie, în condiţiile în care politica monetară neconvenţională a preşedintelui Recep Tayyip Erdoğan şi perturbarea importurilor de alimente şi energie din cauza războiului din Ucraina au avut un impact puternic. A fost cea mai mare creştere anuală din 1998 încoace, deşi rata a fost uşor sub prognoza de consens a analiştilor, de 80 la sută.
Erdoğan, care respinge opinia larg acceptată în rândul economiştilor potrivit căreia creşterea ratelor dobânzilor reduce inflaţia, a ordonat băncii centrale să menţină rata de referinţă a împrumuturilor mult sub nivelul inflaţiei.
Ca urmare, lira a pierdut 48% din valoarea sa faţă de dolar în ultimele 12 luni. Prăbuşirea monedei a fost un factor major al creşterii preţurilor într-o ţară care se bazează pe importuri, în special de energie. Efectele au fost agravate de o creştere bruscă a preţului energiei şi al altor mărfuri în urma invaziei preşedintelui rus Vladimir Putin în Ucraina.
Cele mai recente date privind inflaţia, de luni, în creştere de la 73,5% în mai, vin după ce autorităţile turce au anunţat săptămâna trecută o creştere cu 30% a salariului minim – la doar şase luni după ce au majorat cu 50% rata de bază a salariului.
Partidele de opoziţie şi sindicatele, care acuză guvernul că manipulează cifrele privind inflaţia, au declarat că majorarea este extrem de necesară pentru a evita sărăcia pentru milioane de gospodării care se luptă cu preţurile în creştere ale alimentelor.
Erdoğan, al cărui partid de guvernământ şi-a văzut sprijinul scăzând la minime istorice, în parte din cauza turbulenţelor economice, a susţinut, de asemenea, creşterea, insistând în acelaşi timp că inflaţia va ajunge la „niveluri rezonabile” la începutul anului viitor.
Însă economiştii au avertizat că majorarea ratei minime de salarizare, care afectează aproximativ 40% din forţa de muncă oficială şi are un efect de antrenare asupra altor sectoare, va contribui ea însăşi la menţinerea unei inflaţii ridicate în lunile următoare.
Goldman Sachs şi-a ridicat recent prognoza de inflaţie de la 65% la 75% la sfârşitul anului, avertizând că ultima creştere a salariului minim riscă să ducă la „o spirală preţ-salariu”. Această majorare, combinată cu alţi factori, inclusiv probabilitatea unei deprecieri suplimentare a lirei turceşti, a însemnat că „presiunile inflaţioniste subiacente din Turcia rămân foarte ridicate”, a spus banca.