- Inflația crește peste așteptări în iulie din cauza scumpirii energiei, cu un vârf estimat sub 10% în toamnă și 9,3% la finalul lui 2025, scrie ING.
- BNR menține dobânda-cheie la 6,50% până în T2 2026 și urmează posibil o reducere graduală spre 5,5% până la finalul lui 2026.
- Stabilitatea cursului leului și politica fiscală rămân principalele riscuri pentru evoluția inflației.
Inflația din iulie depășește așteptările din cauza creșterii puternice a prețurilor la energie, după eliminarea plafonării tarifelor la electricitate pe 1 iulie, conform ING.
Tarifele la electricitate urcă cu aproape 62% față de iunie, dublu față de estimările anterioare, iar gazele naturale cresc cu 3,3%. Această evoluție ridică semnificativ traiectoria inflației: estimările actuale indică un vârf sub 10% în septembrie–octombrie și un nivel de 9,3% la finalul lui 2025, influențat și de majorările de TVA și accize din august.
BNR menține dobânda și mizează pe scăderea inflației până în 2026
Pe termen mediu, perspectiva dezinflaționistă rămâne valabilă, efectele de bază urmează să reducă inflația la 4,3% până la finalul lui 2026 și sub ținta BNR în 2027. Evoluția depinde însă de creșterea economică, dinamica salariilor și așteptările inflaționiste.
BNR nu majorează dobânda-cheie de 6,50% și menține acest nivel până în T2/2026, când poate începe o scădere graduală spre 5,5% până la finalul lui 2026. Guvernatorul Mugur Isărescu subliniază că deprecierea leului nu este o soluție pentru competitivitate, iar stabilitatea cursului – în prezent în jur de 5,07 lei/euro – rămâne un element-cheie pentru controlul inflației. Principalele riscuri pe termen scurt sunt politica fiscală și eventualele mișcări ale cursului valutar.