- Indicatorul de Încredere Macroeconomică al CFA România crește cu 7,3 puncte în martie și ajunge la 43,9 puncte, datorită anticipațiilor pozitive.
- 82% dintre participanți anticipează menținerea ratingului de investiții al României, iar 18% o retrogradare în „junk”.
- Prognozele pentru 2025 indică o creștere economică de 1%, un deficit de 7,4% din PIB și o datorie publică de 58%.
În luna martie, Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România crește cu 7,3 puncte și ajunge la valoarea de 43,9 puncte. Această creștere se datorează exclusiv sporirii componentei de anticipații, în timp ce componenta de condiții curente rămâne aproape neschimbată față de exercițiul anterior. Conform sondajului, un indicator al încrederii peste 50 de puncte reflectă o percepție pozitivă, iar orice valoare sub acest prag sugerează neîncredere, scrie ZF.
Care sunt anticipările cu privire la ratingul României?
O întrebare suplimentară este introdusă în sondaj pentru a evalua perspectivele de retrogradare a României în categoria „junk” a ratingului de credit. Conform rezultatelor, 82% dintre participanți anticipează că România va rămâne în categoria recomandată pentru investiții în următoarele 12 luni, iar 18% se așteaptă la o retrogradare.
Datele statistice sugerează că atunci când perspectiva unui emitent trece de la „neutru” la „negativ”, există o probabilitate crescută de retrogradare într-un interval de 12 luni, în special pentru ratinguri mai scăzute (ex: BBB-, BB+).
Riscăm retrogradarea „junk”?
Adrian Codirlaşu, Președintele Asociației CFA România, subliniază că principalul risc pe termen scurt pentru economia României este posibilitatea retrogradării în categoria „junk”.
Acest risc este direct legat de necesitatea consolidării fiscale pentru a reduce deficitul bugetar și a asigura sustenabilitatea economiei pe termen lung.
Cum arată rata anticipată a inflației?
Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (aprilie 2026) scade ușor de la 4,85% în martie la 4,65%. Aceasta reflectă o așteptare generală de temperare a inflației și indică o ușoară îmbunătățire în previziunile economice.
Care sunt previziunile pentru cursul de schimb EUR/RON?
În ceea ce privește evoluția cursului de schimb EUR/RON, aproximativ 79% dintre participanți prevăd o depreciere a leului în următoarele 12 luni, în timp ce restul anticipează o stagnare. Valoarea medie a anticipațiilor pentru următoarele 6 luni este de 5,0311 lei pentru un euro, iar pentru 12 luni, valoarea estimată este de 5,0735 lei pentru un euro.
Cum arată deficitul bugetar pentru 2025?
Deficitul bugetar prognozat pentru anul 2025 rămâne la 7,4% din PIB, similar cu estimările anterioare. Acesta continuă să fie o preocupare majoră pentru economiști și agențiile de rating.
Ce se anticipează pentru creșterea economică?
Prognoza pentru creșterea economică din 2025 scade la 1%, o valoare mai mică decât cea estimată anterior. În rândul participanților, există și opinii cu privire la posibilitatea unei recesiuni economice în România în următoarele 12 luni.
Cum evoluează datoria publică?
Datoria publică a României, calculată ca procent din PIB, este estimată să ajungă la 58% în următoarele 12 luni, ceea ce indică o creștere semnificativă în perioada următoare.
Cum evoluează prețurile proprietăților rezidențiale?
Referitor la evoluția prețurilor proprietăților rezidențiale din orașe, 61% dintre participanți estimează stagnarea acestora în următoarele 12 luni, în timp ce 29% se așteaptă la o scădere.
74% dintre respondenți consideră că prețurile actuale sunt supraevaluate, în timp ce 21% le consideră corect evaluate.
Cum arată indicele ROBOR?
Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei, este prognozat să ajungă la 5,55% în următoarele 12 luni. Acesta va influența costurile dobânzilor pentru creditele deja existente în lei, contractate înainte de luna mai 2019.