- Libra: PIB-ul României va avea +1% în 2025, la o inflaţie de 5,3%.
- Analiştii Libra estimează şi deprecierea monedei naţionale.
- Libra: Vedem posibilă o depreciere a leului la 5,06 faţă de euro.
- Libra: Datele începutului de an arată slăbiciunea economiei româneşti.
- Libra: Încrederea în consum e deteriorată.
- Libra: E un derapaj fiscal major la finele primelor 3 luni din an.
- Contracţia producţiei industriale în primele 2 luni din an: -3,9%.
- Exporturile româneşti de bunuri au mai puţin de +1% la 2 luni.
- Importurile de bunuri accelerează anual la peste 8%.
- Activitatea de comerţ per ansamblu tinde să piardă teren.
- Libra: Ținta de 7% din PIB pare din ce în ce mai îndepărtată.
- Libra: Contextul geopolitic rămâne unul volatil.
- Libra: Situaţia economică în Zona Euro este în continuare fragilă.
- Libra: PIB-ul Germaniei va scădea în T1.
- Germania e principala destinație a exporturilor românești.
- Tarifele costă economia germană 1,4% la creșterea PIB-ului.
- Industria Germaniei e principalul motor de creştere pentru România.
- Germania e cel mai important partener comercial al României.
- Schimburi comerciale Germania-România: 41 mld. €/2024.
Economia României creşte cu doar 1% în 2025, la o inflaţie de 5,3%, arată o analiza Libra. Datele preliminare aferente începutului de an arată o persistenţă a slăbiciunii economiei româneşti, care este marcată de deteriorarea încrederii în consum, de absorbţia firavă a fondurilor europene şi un derapaj fiscal semnificativ la finele primelor trei luni din 2025.
Contextul geopolitic rămâne unul volatil, iar multiplele incertitudini de natură externă, inclusiv noua politică de tarife anunţată de SUA, sunt destul de puţin favorabile investiţiilor, mai ales într-o zonă aflată la graniţa unui conflict militar cum este România.
Analiştii băncii prognozează şi deprecierea monedei naţionale, la 5,06 faţă de euro, peste prognoza iniţială de 5,01, în contextul semnalelor transmise recent de banca centrală cu privire la creşterea riscurilor la adresa cursului de schimb ca urmare a nivelurilor ridicate ale deficitelor gemene şi a incertitudinilor referitoare la procesul de consolidare fiscală.
Un curs mai slab al leului pune o presiune suplimentară asupra inflaţiei în partea a doua a acestui an.
Ce spune Adrian Negrescu, analist economic?
Deficitul bugetar este în creştere şi dacă lucrurile se menţin la fel, guvernul nu va reuşi să ajungă la finalul anului cu un deficit bugetar de numai 7% din PIB. Eurostat a anuntat recent ca deficitul bugetar al României e de 9,3% din PIB în 2024, pe metodologia ESA. Stefan Nanu, șeful Trezoriei, spune clar ca toată lumea este conştientă că sunt necesare măsuri suplimentare, pentru că execuţia bugetară nu arată suficient de bine pentru a ne conduce la un deficit de 7% din PIB. Ca România va aștepta rezultatul alegerilor prezidențiale pentru a lua măsuri suplimentare privind deficitul. Ce politici si schimbari fiscale trebuie luate in vedere?
„Cred că ne așteptăm în primul rând la o depreciere a cursului euro, și așa a fost ținut în frâu către Banca Națională, la un curs ireal care nu are nicio legătură cu realitatea economică. Deci probabil vor încerca autoritățile să se salveze printr-un nou val de inflație, pentru că deprecierea cursului euro peste 5 lei, 5,06 sau 5,07, chiar am văzut și 5,1 lei în niște estimări. Ce va face? Va genera creșteri de prețuri în toată economia. Din creșterile astea de prețuri, bineînțeles, că statul are de câștigat prin taxe și impozite, din banii pe care îi adună, vor fi mai mulți la buget. Și din această perspectivă, își va echilibra, într-un fel sau altul, situația bugetară.
Dar cred că nu va fi de ajuns o depreciere a cursului și, din păcate, vom asista, din păcate spun acest lucru, și la o creștere a TVA-ului cu două puncte procentuale, un 21%, începând probabil de la 1 iunie, poate chiar mai devreme dacă lucrurile nu arată bine, dar cred că 1 iunie va fi termenul la care vom avea un interval de 21%. Care va aduce, probabil, câteva miliarde de lei în plus la buget, dar și acești bani vor fi de neajuns, dacă noi vom continua cu cheltuielile statului la nivelul la care suntem în momentul de față. Gândiți-vă că de la o lună la alta, cheltuielile statului cresc, în medie, cu peste 10%, cu toate că ar trebui să strângem cureaua, mai ales pe zona bunurilor și servicilor, și al cheltuielilor deșănțate, din punctul meu de vedere, din companiile de stat.
Cred că acolo sau spre asta ne îndreptăm. Spre o depreciere a cursului și o creștere a TVA-ului, urmate, din păcate, probabil, de la 1 ianuarie de alte măsuri de ordin fiscal, o creștere a impozitului pe venit, pe profit, a impozitului pe dividente, cu taxe mai mari pe case, pe mașini, astea sunt aproape sigure. Din păcate, o creștere a fiscalității care va face mai mult rău economiei decât bine, pentru că creșterea taxelor va duce economia în recesiune. Din punctul meu de vedere, cred că trebuie găsite soluții alternative. Eu aș merge pe un acord cu FMI, care să ne pună la dispoziție 30-40 de miliarde de euro, oricum, la o dobândă mai mică decât cea la care se împrumută statul în momentul de față. Și pe baza acestui împrumut, să evităm creșterea taxelor și să încercăm să ducem cheltuielile statului, care au ajuns la un nivel istoric.
Să crești taxele în 2025 din a doua parte a anului, mie mi se pare, cum să spune, un harakiri economic, pe care noi ni-l facem singuri. Iar efectele se vor simți, probabil, până prin 2027, având în vedere că fondurile europene sunt din ce în ce mai puține, mai greu de luat și performanța economiei, cum spuneau și cei de la Libra, nu va fi una pe măsură așteptărilor. Un 1% creștere economică în 2025, e la nivel ipotetic. Mi-e teamă că vom fi pe scădere economică din a doua parte al anului”, spune el.