- EUDIS Defence, organizat de UE, începe în 9 mai.
- EUDIS consolidează inovarea în domeniul apărării în UE.
- EUDIS vine cu un set de instrumente pentru IMM-uri.
- EUDIS urmărește reducerea barierelor de intrare în domeniul apărării.
- EUDIS vrea să asigure mai multe oportunități de acces la EDF.
- Hackatonul are loc în 8 locații diferite din Uniunea Europeană.
- Printre locații se numără Germania, Polonia, Italia, Spania și Danemarca.
- EDF are un buget de 7,3 mld. de euro în perioada 2021-2027.
- Comisia Europeană alocă 910 milioane euro Fondului European de Apărare.
În 9 mai incepe hackatonul EUDIS Defence organizat de Uniunea Europeană. EUDIS este un instrument pus la dispoziție de Fondul european de apărare pentru a consolida inovarea în domeniul apărării în Uniunea Europeană.
EUDIS vine cu un set de instrumente pentru IMM-uri și alți actori din industria apărării și are rolul de a sprijini inovatorii pe tot parcursul ciclului de dezvoltare.
Scopul hackatonului este de a reduce barierele de intrare în domeniul apărării pentru actorii mai mici și inovatori. Recent, Comisia Europeană alocă 910 milioane euro Fondului european de apărare pentru a crea o industrie de apărare puternică și inovatoare în Europa.
Ce spune Florin Jipa, editor-şef la Monitorul Apărării şi Securităţii, pentru Aleph Business?
Care sunt criteriile de selecție pentru participarea la hackatonul EUDIS Defence?
„Da, pe 9 mai începe hackathon-ul, criteriile de selecție nu sunt limitative. Sunt pentru țările care se înscriu, sunt 9 țări care s-au înscris, din păcate nu s-a înscris România, s-au înscris țări din Est, precum Letonia, Lituania, Polonia, s-au înscris țările puternice din Europa, Germania, Spania, Italia, dar România nu s-a înscris. Dar, bineînțeles, micile companii pot participa la aceste țări. Sunt căutate în special inovațiile în apărare, inovațiile care pot face diferența pe câmpul de luptă. De exemplu, hackathon-ul care este primăvara, el are două ediții, primăvara și toamna, iar cel din primăvară, 9-11 mai, se concentrează foarte mult pe soluțiile privind câmpul de luptă din Ucraina, deci cu specificații foarte clare, sisteme de protecție pentru militari, dar și sisteme medicale pentru militari.
Dacă ne gândim doar la Ucraina, în acest moment armata Ucrainei primește 5 milioane de drone în 2025. Știm că dronele sunt, din timpul echipamentelor care au dublă funcție, ele pot fi folosite și pe timp de pace, de exemplu, pentru supravegherea culturilor agricole sau diferite proceduri agricole, în același timp pot fi folosite și pentru lansarea de bombe, de artilerie, sau transformate în drone kamikaze. Tot acest complex vrea să aducă micii inovatori, dar și întreprinderile mici și mijlocii, în ajutorul apărării. Sunt țări, precum Franța, care au mers mult mai departe și au un acord semnat între Ministerul Apărării, Ministerul Economiei și zona de industrie, în care Ministerul Apărării spune ce are nevoie, Ministerul Economiei spune ce nu poate susține prin industria de apărare, iar celelalte mici companii private vin cu soluții, soluții care sunt bugetate atât pe nivelul de cercetare, dezvoltare, dar și pe nivelul producției de serie. Și sunt destul de mulți bani, cum spuneai și tu, peste 900 de milioane de euro doar în acest domeniu”, spune el.
Cum pot IMM-urile accesa sprijinul oferit prin EUDIS după încheierea hackatonului?
„În primul rând, trebuie să intre pe site, acolo sunt link-uri, și fiecare trebuie să își depună un proiect. Imediat, cei care analizează acele proiecte vor da un răspuns, o soluție. Iar mai departe, sunt reguli foarte clare de stabilit. Cumva este în paralel cu fondurile europene care se iau pentru diferite afaceri, doar că de data aceasta afacerea este în domeniul militar”, adaugă el.
În contextul tarifelor lui Trump și conflictelor dintre Rusia și Ucraina, ce impact poate avea alocarea de 910 milioane euro asupra industriei europene de apărare?
„Poate să aibă un impact foarte mare dacă companiile și instituțiile din țara respectivă sunt implicate. De exemplu, în România, o companie din Germania va construi o fabrică de pulberi. Din păcate, Ministerul Economiei cu cele 15 companii de stat nu au aplicat pentru aceste fonduri. Anul trecut, șeful apărării, generalul Gheorghiță Vlad, chiar critica faptul că sunt bani pentru producția de proiectile de 155 mm. Este o nevoie colosală de astfel de produse. Cehia conduce inițiativa Uniunii Europene prin care se angajează ca cel puțin 1,5 milioane de proiectile să fie livrate Ucrainei.
Deci, este o cerere foarte mare de proiectile. Sunt bani acolo. România are fabrici, are muncitori, nu are linie de fabricație pentru aceste proiectile de 155 mm, deoarece până acum a făcut pe calibrul rusesc de 152 mm. Dar în același timp nici nu a aplicat. Și sunt foarte multe articole de presă în care se critică această inerție a autorităților românești. Dar sunt companii din alte țări care au o acțiune foarte intensă pe linia accesării fondurilor și au mers destul de departe, în special statele Baltice, Polonia și Germania conduc în acest clasament”, conchide el.