- Deși anunțată și în anii anteriori, măsurile nu produc efecte în administrația publică.
- Guvernul îngheață indexarea salariilor și pensiilor prin OUG 156/2024, și justifică măsura prin necesitatea reducerii deficitului bugetar.
- Politicienii promit stabilitate financiară, dar după alegeri impun măsuri restrictive.
Ordonanța „trenuleț” a circulat și în anii anteriori, având efecte doar în sectorul privat. Pentru angajații din sectorul public, măsurile eșuează încă din faza inițială, deoarece prevederile nu se aplică. Reformele specificate nu se implementează, reducerile de personal nu au loc, iar angajările continuă într-un ritm susținut. Organigramele rămân neschimbate, iar sporurile se mențin la același nivel, scrie ZF
Ordonanța „trenuleț” va produce efecte sau va rămâne doar o iluzie?
Ordonanțele „trenuleț” din anii anteriori, cunoscute în jargonul bugetar drept „La loc comanda!” sau „Vrăjeală”, se dovedesc inaplicabile, deoarece nu trec de testul derogărilor și al excepțiilor. Actuala ordonanță riscă să aibă același parcurs, sub presiunea aparatului administrativ, iar în final, doar măsurile fiscale pentru mediul privat și pensionari rămân în vigoare.
”Nu vom mări taxele şi nu vom sacrifica salariile şi pensiile” spunea premierul, printr-un discurs peltos, în timpul campaniei electorale, dar la ceva mai mult de o lună, guvernul intră cu bocancii şi peste salarii, şi peste pensii. Printr-o Ordonanţă de Urgenţă (OUG 156/2024) îngheață indexarea cu rata inflaţiei a salariilor bugetarilor şi a pensiilor , prevăzută într-o lege organică( Legea 360/2023), argumentul constă în faptul că trebuie redus deficitul bugetar.
Cine plătește prețul austerității?
Guvernanții afirmă că aplicarea indexării duce România în incapacitate de plată, motiv pentru care măsura nu se implementează. Pensionarii contribuie indirect la salvarea țării, suportând un cost al indexării cuprins între 153 și 660 de lei. Autoritățile nu oferă explicații privind cauzele acestei situații și nu menționează execuțiile bugetare manipulate ani la rând sau cheltuielile excesive pentru sinecuri bine plătite.
Dezmățul din companiile de stat, finanțate tot din bani publici, continuă, unele dintre ele devenind „Unicornuri”. Șefii acestor companii nu intră sub incidența ordonanței „trenuleț”, întrucât aceasta nu plafonează indemnizațiile membrilor consiliilor de administrație. Astfel, conducerea CFR SA primește 24.393 lei, dublu față de 2023, Compania Națională de Drumuri oferă 27.000 lei, iar Hidroelectrica acordă 13.350 lei. La Transelectrica, acționarii, unde statul deține 58,68% prin Secretariatul General al Guvernului, resping propunerea ca membrii Consiliului de Supraveghere să primească o indemnizație lunară de 42.350 lei. Austeritatea se aplică selectiv, favorizează anumite categorii, în timp ce altele suportă măsurile restrictive.
Cine plătește prețul risipei bugetare?
După ani de risipă pe bani publici, care au adus finanțele țării în colaps, politicienii transferă nota de plată și asupra pensionarilor, cea mai vulnerabilă categorie. Execuțiile bugetare manipulate și cheltuielile excesive rămân fără explicație, iar în trecut exista o adevărată competiție între politicieni pentru majorarea salariilor în administrația publică. Acum, pentru echilibrarea bugetului, aceiași politicieni impun „curbe de sacrificiu” pensionarilor, deși știu că lipsurile financiare provin din sinecurile generoase oferite celor plantați de partide în administrație. După o perioadă în care s-au lăfăit fără reținere, bazându-se pe principiul „are balta pește”, momentul decontului a sosit.
Analistul Adrian Negrescu susține că pensionarii devin victimele unei „maradone financiare”, deoarece în campania electorală li se prezintă teancuri de bani în care doar prima și ultima bancnotă sunt reale, restul fiind simple foi de ziar.
În campaniile electorale, logica economică este adesea ignorată, însă de această dată umilirea pensionarilor atinge un nivel fără precedent. Legea care prevedea majorarea veniturilor acestora intră în vigoare cu doar patru luni înainte de a fi blocată, amplifică sentimentul de nedreptate.