- Decizia guvernului de reducere a pragului de taxare pentru microîntreprinderi la 250.000 euro din 2025 și la 100.000 euro din 2026, plus creșterea impozitului pe dividende de la 8% la 10%, vor duce, probabil, la falimente în lanț și la pierderea a zeci de mii de locuri de muncă, spune IMM România.
- În loc să reducă drastic cheltuielile publice, guvernul apelează din nou la soluția taxării suplimentare a celor care au dus și până acum greul susținerii financiare.
- Daniel Urîtu: Avem în România cam 30.000 de microîntreprinderi care sunt afectate de această măsură.
Decizia guvernului de reducere a pragului de taxare pentru microîntreprinderi la 250.000 euro din 2025 și la 100.000 euro din 2026, plus creșterea impozitului pe dividende de la 8% la 10%, vor duce, probabil, la falimente în lanț și la pierderea a zeci de mii de locuri de muncă, spune IMM România.
În loc să reducă drastic cheltuielile publice, guvernul apelează din nou la soluția taxării suplimentare a celor care au dus și până acum greul susținerii financiare, prin taxe și impozite, a unui aparat administrativ supradimensionat și ineficient, atât la nivel central cât și la nivel local.
Mediul de business are aceleași tensiuni și lipsă de predictibilitate ca și până acum.
Măsurile, aplicate peste noapte, nu lasă timp efectiv de calcule, modificări ale prețurilor, optimizare a costurilor și schimbări de strategii pentru antreprenori.
Măsurile nu au fost niciodată discutate cu mediul de afaceri și nu a fost realizat niciun studiu de impact cu privire la efectele acestora pe termen mediu și lung, mai spune IMM România care amintește că sectorul întreprinderilor mici și mijlocii din România angajează peste jumătate din forța de muncă din România.
Ce spune Daniel Urîtu, Secretar General, IMM România, pentru Aleph Business?
„Pentru microîntreprinderi este un șoc. Cu două zile înainte de 1 ianuarie au asistat pe nepusă masă la o scădeare a pragului de impozitare pentru microîntreprinderi de la 500.000 la 250.000 de euro. Avem în România cam 30.000 de microîntreprinderi care sunt afectate de această măsură, care nu a fost discutată mai mult de atât în programul de guvernare.
A fost stipulată menținerea pragului la 500.000 de euro, deci practic Guvernul s-a răzgândit în decurs de câteva zile, o măsură în care nu a fost discutată cu mediul de afaceri și nu a fost agreată cu acesta. Asistăm la această schimbare peste noapte.
Micii antreprenori acum sunt puși în fața faptului împlinit și sunt puși în situația de a-și regândi strategia pentru anul 2025, de a se consulta împreună cu contabilii, cu consultanții fiscali, de a-și optimiza costurile, să-și modifice prețurile, dacă e cazul, astfel încât să rămână pe profit. Legat de impactul fiscal sau impactul financiar asupra afacerior, este imposibil de estimat, mai ales că Guvernul nu a realizat niciun studiu de impact cu privire la aceste măsuri, astfel încât să ne reprezintă și noi să vedem care este impactul atât asupra firmelor, dar și impactul bugetar la nivelul bugetului de stat.”, spune Daniel Urîtu pentru Aleph Business.
Cum poate statul să încurajeze industria după ultimele decizii?
„Așa cum și-a asumat și pe programul de guvernare, sunt câteva măsuri pe care le vedem noi necesare și care ar putea ajuta mediul de afaceri. Una dintre acestea este reducerea cu 5 puncte procectuale a impozitului pe salarii. Pentru că în momentul de față, în România, avem unul dintre cele mai mari impozite pe salarii la nivelul Uniunii Europene. Și atât timp cât partidele politice își asumă pe programul de guvernare, reducerea impozitării pe muncă, ar putea ca în perioada imediat următoare să intervină cu această modificare.
În plus, mai vedem noi un sprijin important prin măsurile de industrializare și reindustrializare a statului, a firmelor. Așa cum iarăși este o măsură prezentată în cadrul programului de guvernare, statul va aloca niște fonduri pentru industrializarea firmelor, a IMM-urilor. Și aici vorbim nu doar de industrializarea firmelor mari, ci de retehnologizarea microîntreprinderilor.”, încheie Daniel Urîtu.