- Olanda are 7% din economia zonei euro.
- Olanda administrează peste jumătate din economiile de pensii.
- Reforma pensiilor din Olanda va pune în mișcare 2.000 mld. euro.
Europa se află în faţa unei schimbări istorice care poate zgudui pieţele financiare, scrie Bloomberg.
Reforma pensiilor ocupaţionale din Olanda va repoziţiona aproape 2.000 de miliarde de euro, cel mai mare sistem de economisire pentru pensii din UE.
Deşi economia olandeză reprezintă doar 7% din zona euro, fondurile sale administrează peste jumătate din banii de pensii ai regiunii şi au plasamente de circa 300 de miliarde de euro în titluri de stat europene.
Trecerea la noul model, din 2026, mută banii tinerilor spre acţiuni şi reduce drastic cererea de obligaţiuni pe termen lung. Consecinţa?
Dobânzile la care se împrumută guvernele ar putea creşte, lichiditatea pe pieţe ar putea scădea, iar volatilitatea să atingă niveluri critice.
Ce spune George Moț, fondator, Despre pensii private?
„Într-adevăr, am văzut aceste știri, aceste avertizmente că vom avea o situație critică din cauza schimbărilor în sistemul de reformă olandez. Așa cum spuneați și dumneavoastră, vorbim despre 300 de miliarde de lei investiți în acțiuni, în obligațiuni – de fapt, în titluri de stat ale guvernelor europene, inclusiv cel al Olandei.
Dar această reformă nu presupune neapărat mutarea investițiilor din active cu venit fix către acțiuni, ci mai degrabă o reașezare a duratei cu care sunt investite aceste fonduri. Practic, dacă până acum administratorul fondului de pensii își asuma obligația să plătească un anumit beneficiu participanților și purta riscul investițional, acum reforma mută riscul de la administrator la participant, cel care urmează să beneficieze de pensie.
Asta înseamnă că investițiile în instrumente cu venit fix, cum ar fi titlurile de stat, vor migra de la scadențe îndelungate la scadențe mai scurte. Pe termen scurt și mediu, acest proces va aduce modificări și în curbele de randamente. Totuși, nu este ceva ce se întâmplă fix de la 1 ianuarie 2026, ci atunci începe o perioadă de tranziție. Fondurile de pensii olandeze, care administrează active enorme, nu sunt investitori amatori care să-și rebalanceze portofoliile imediat. Este o acțiune care se va desfășura gradual, pe câțiva ani, probabil până în 2028, tocmai pentru a evita un șoc pe piețele de obligațiuni.
De aceea, nu văd un impact semnificativ. Vor fi ajustări, dar pentru România influența este limitată, deoarece țara noastră emite oricum titluri de stat preponderent pe termen scurt și mediu, nu pe termene foarte lungi. Astfel, nu cred că vor exista efecte majore asupra costurilor de finanțare.
Riscurile există, în special legate de modificarea ratelor de dobândă și de echilibrul dintre cerere și ofertă: este posibil să vedem mai multă ofertă pe termen lung și cerere crescută pe termen scurt și mediu. Totuși, tranziția durează câțiva ani, nu se întâmplă peste noapte, iar piețele financiare au timp să absoarbă schimbarea.
În ceea ce privește preferința Europa vs. America, fondurile de pensii olandeze au un comportament interesant. Investesc mai mult în companii non-financiare din SUA, dar când vine vorba de instituții financiare și mai ales de titluri de stat, preferința lor se îndreaptă spre Europa. De exemplu, în privința obligațiunilor americane față de cele europene, există un avantaj clar al celor europene, care însumau aproape 300 de miliarde de euro la finalul lui 2024. Nu am văzut până acum o tendință de migrare către titlurile americane și mă îndoiesc că această reformă va schimba radical lucrurile”, spune el.