- Concordia: Este un buget optimist.
- Concordia: Nu ne dăm seama de unde vine scăderea deficitului.
- Consiliul Fiscal: E nevoie de +4,5 mld.lei la cheltuieli.
- Consiliul Fiscal: Construcţia bugetară indică deficit de 7,7%.
Mediul de business și economiștii reacționează la bugetul de stat pentru 2025:
Radu Burnete, directorul executiv al Confederaţiei Patronale Concordia, care înglobează ca afaceri 26% din PIB şi 2.500 de companii, spune că bugetul pentru 2025 este optimist. Că Guvernul se aşteaptă ca toate lucrurile să meargă perfect, de la creşterea economică, care va ajuta încasările, până la frânarea cheltuielilor. În aceste condiţii, construcţia bugetară nu se va încadra în ținta de 7% din PIB.
Dar, capul sus! Nu avem voie să ne văităm şi să dăm bir cu fugiţii, chiar dacă va fi un pic mai greu sau foarte greu. Antreprenorii adevăraţi caută soluţii şi mărşăluiesc în orice condiţii de război economic, inclusiv cu acelaşi premier si cu acelaşi preşedinte, care ne-au arătat ce pot dpdv economic si politic.
Să stai să te plângi că guvernul nu şi-a ţinut promisiunile e pierdere de timp şi de energie.
Mai bine ne asumăm statutul de antreprenori sau angajaţi în mediul privat şi supravietuim sau facem performanţă în orice condiţii. Oare nu asta aşteaptă şi guvernanţii de la noi? “Apa, aerul şi fraierul” nu se termină niciodată, pare deviza partidelor “reformate”, care şi-au “învăţat lecţia” în urma prăbuşirii la ultimele alegeri, spune Dragoș Dragoteanu de la Euroest Invest.
Ce spune GABRIEL BIRIȘ, partener, Biriș-Goran pentru Aleph Business?
,,Bugetul, în esență, este realizabil. Nu prezintă aceleași semne flagrant de umflare a veniturilor, așa cum a fost cazul în 2022, când toți am sesizat că veniturile erau supraevaluate. Anul acesta, însă, situația pare diferită.”
Impozitul pe construcții speciale este controversat
,,Impozitul pe construcții speciale, considerat anti-investițional și împotriva dezvoltării, a fost criticat intens de mediul de afaceri. Se aplică pe toate construcțiile înregistrate de companii, cu excepția celor pentru care se plătește impozit, însumând aproximativ 1 miliard și 34 de milioane de lei. Din informațiile disponibile, doar două companii mari – Petrom și Hidroelectrica – ar trebui să suporte această sumă, restul reglementărilor rămânând neclare. În concluzie, bugetul este unul care poate fi atins, respectat și chiar îmbunătățit, dar apar probleme legate de încredere.”
Încrederea este esențială
,,Problema majoră rămâne încrederea. Băncile de investiții ne vizitează constant, preocupate de datoria pe care o avem față de ele și de asigurarea investitorilor că își vor recupera banii. Anul trecut, bugetul preconiza un deficit de 5%, care, după rectificări, a ajuns la 6,9%. Această schimbare ridică întrebări privind respectarea legii care stabilește limitele pentru cheltuieli și venituri, mai ales că veniturile au fost realizate la 99,7%, în special ca urmare a majorării taxelor și a unei concentrări sporite a eforturilor de colectare din partea ANAF.”
Cheltuielile guvernamentale sunt inadecvate
,,Există un deficit de aproape 2% din PIB peste cel prevăzut de lege, iar sume uriașe vor trebui returnate contribuabililor, deoarece au fost stabilite prin decizii neconfirmate de aceștia și care ulterior au fost contestate. Aceste situații se bazează, în principal, pe efectele inflației și pe anumite creșteri deja observabile, așa cum indică și ordonanța recentă.”
Legislația fiscală este inconstantă
,,Actualizările frecvente ale legislației fiscale – cu 7-8 ordonanțe emise doar în ultimele două luni ale anului trecut – creează o lipsă de predictibilitate. Modificările constante îngreunează planificarea, iar antreprenorii află de schimbări doar în momentul controalelor, uneori fără posibilitatea de a înțelege pe deplin implicațiile acestora.”
Sarcina asupra antreprenorilor este excesivă
,,Cea mai mare amenințare pentru economia și antreprenorii români nu vine de la concurență sau factori externi, ci de la măsurile guvernamentale. Acestea, adoptate pas cu pas, impun o povară din ce în ce mai mare asupra antreprenorilor, traducându-se în cheltuieli masive pentru buget, eventual în angajări noi și, în loc să simplifice, complică administrarea afacerilor. Taxele majorate și lipsa de predictibilitate sunt mult mai periculoase decât concurența, deoarece creează un mediu de nesiguranță constantă.”
Consultările guvernamentale sunt contradictori
,,De fiecare dată când guvernanții s-au consultat cu noi, rezultatele au fost pozitive. Cu toate acestea, exemplul din perioada lui Ponta, considerat de unii un bun prim-ministru, arată contrariul: în primii doi ani s-au majorat peste 30 de taxe, iar codul fiscal elaborat în 2015 – în urma consultărilor ample cu experți și consultanți – a fost ulterior subminat prin modificări ulterioare. Acest fenomen, asemănător unui „sindrom Stockholm”, reflectă faptul că un cod fiscal bun poate fi stricat ulterior de decizii contradictorii.”