- Nazare: Lucrăm la introducerea taxării inverse în domeniul legume-fructe.
- Nazare: Urmează să avem discuții cu Comisia Europeană.
- Nazare: Putem primi derogarea CE pentru a utiliza taxarea inversă.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că lucrează la introducerea taxării inverse în domeniul legume – fructe și că urmează să aibă discuții cu Comisia Europeană în septembrie în acest sens.
România poate să primească derogarea CE pentru a utiliza de anul următor și la legume – fructe taxarea inversă, care se aplică deja în câteva domenii cu risc mare de evaziune, spune Ministrul.
Aplicarea sistemului de taxare inversă TVA în sectorul legume–fructe, în centrele en-gros, este propusă drept soluție pentru reducerea evaziunii fiscale în acest segment.
Măsura se bazează pe mecanismul B2B prin care cumpărătorii înregistrați în scop de TVA autofacturează taxa, ceea ce elimină posibilitățile de fraudă din lanț. Statul ar beneficia de colectări mai stabile, iar ANAF ar avea un control mai eficient asupra operațiunilor.
Ce spune Gabriel Biriș, fondator, The Tax Institute?
„Taxarea inversă este o măsură excelentă pentru combaterea evaziunii, mai ales pentru eliminarea fraudei de tip carusel și a pierderilor de TVA generate de insolvențe frauduloase. Salut faptul că Ministerul Finanțelor face demersuri pentru extinderea sferei de aplicare a taxării inverse. Totuși, este frustrant că România a pierdut oportunitatea de a solicita și obține taxarea inversă generalizată, conform unei directive din 2018 aplicabile până în 2022. Aceasta ar fi fost mult mai eficientă decât aplicarea doar pe anumite produse.
Există și un dezavantaj pentru producătorii de legume și fructe: aceștia plătesc TVA pentru inputuri – semințe, materii prime, lucrări specifice, îngrășăminte, combustibil – și trebuie apoi să ceară rambursarea, neavând TVA colectat pentru compensare. Totuși, cu o bună organizare, inclusiv prin rambursare lunară cu control ulterior, acest dezavantaj poate fi diminuat.
Piețele vizate sunt cunoscute, în special marile centre angro din jurul Bucureștiului, aprovizionate cu marfă din Portul Constanța. Un control mai strict asupra acestui lanț de import și distribuție ar putea aduce rezultate mai bune. Probleme apar și la achizițiile de mașini second-hand din vestul Europei, unde încă se practică facturarea TVA la marjă, deși ar trebui aplicată la valoarea integrală, dar aceste situații tind să se reglementeze treptat.
Taxarea inversă generalizată, eventual de la un anumit prag, ar fi ideală. În România există fenomenul de a trece cheltuieli personale pe firmă pentru deducerea TVA, de aceea s-ar putea introduce praguri, ca în cazul telefoanelor și calculatoarelor, unde se aplică de la facturi de peste 5.000 de euro. Riscurile sunt minime.
Este nevoie de un buffer inițial la bugetul de stat, deoarece statul nu mai încasează TVA-ul până la rambursare sau compensare. Vorbim însă de cheltuieli reduse, de ordinul a 100-200 milioane de euro, o singură dată, în timp ce câștigurile pot fi de 5-7 miliarde de euro anual.
Taxarea inversă aduce doar avantaje: elimină frauda carusel, reduce pierderile din insolvențe, scade sarcina administrativă pentru ANAF – care astăzi alocă peste jumătate din inspectori cererilor de rambursare – și elimină aceste cereri. Totodată, reduce nevoia companiilor de a prefinanța TVA-ul, sprijinind exportatorii, producătorii de bunuri agricole și investitorii mari aflați în perioade de dezvoltare.
În final, are doar câștigători – iar marii perdanți rămân doar cei care profită de fraude și evaziune fiscală”, spune el.