- Guvernul înregistrează un deficit de 7,7% din PIB în decembrie 2025
- Veniturile statului cresc cu 15% în 2025
- Impozitul pe salarii crește cu 20% față de anul trecut
România termină 2025 cu un deficit bugetar de 7,7% din PIB, arată datele preliminare văzute de ZF. Aceleași date arată că veniturile cresc cu 15% de la an la an, în timp ce cheltuielile au un avans de 11 procente în 2025 față de 2024. Cheltuielile cu dobânzile ajung la 50 mld. lei, aproape cât investițiile guvernamentale de 67 mld. lei, în timp ce datoria publică crește la 200 miliarde de euro. Alexandru Nazare, Ministrul Finanțelor, anunță într-o postare pe Facebook că bugetul de stat pentru 2026 intră în etapa finală de pregătire. Obiectivul este adoptarea unui buget realist, construit pe baze fiscale solide, care să susțină relansarea economică și investițiile. Pentru 2026 guvernul lucrează, conform Comisiei de Prognoză, cu un PIB de circa 2.000 de miliarde de lei, adică circa 400 miliarde de euro. Pnetru anul acesta, un deficit bugetar de 6% din PIB înseamnă aproximativ 24 miliarde de euro. Guvernul estimează pentru 2026 o creştere economică de 1% şi urmează să prezinte liniile directoare ale bugetului pe acest an în următoarele zile.
Este deficitul de 7,7% o veste bună sau doar „mai puțin rău”?
Ce spune Gabriel Biriș, fondator, The Tax Institute, pentru Aleph Business?
El spune că, strict ca nivel, 7,7% „pare o veste bună” față de 8,4% după rectificare și leagă această diferență de accelerarea absorbției fondurilor europene. În același timp, punctează că Legea bugetului pornește de la 7%, apoi ținta urcă la 8,4%, iar deviațiile repetate arată o problemă de construcție bugetară. Mai departe, citează raportul Consiliului Fiscal și subliniază formularea că veniturile fiscale sunt supraestimate, iar cheltuielile subestimate „în mod deliberat”, lucru pe care îl numește „extrem de grav”.
De ce spuneți că e „inacceptabil” ca astfel de date să apară „pe surse”?
Gabriel Biriș atrage atenția că cifrele despre deficit ar trebui să fie publice odată cu execuția bugetară și să apară transparent pe site-ul Ministerului Finanțelor. În forma actuală, arată că informațiile „au impact asupra pieței” și pot deveni „inside information”, care permite speculații. Concluzia lui este că Ministerul Finanțelor trebuie să își corecteze procedurile, ca astfel de date să nu mai circule neoficial.
Poate România să coboare spre 6–6,5% în 2026 și cum se relansează economia peste 1% creștere?
Gabriel Biriș afirmă că este „mult mai ușor” să cobori de la 7,7% spre 6–6,5% decât de la 8,4%, dacă abordarea rămâne „responsabilă”. Totuși, indică blocaje politice și lipsa de coerență în coaliție, cu exemple din zona reformelor, care țin pe loc ajustarea. Pe creștere, descrie economia ca fiind încărcată de „bolovani” puși în ultimii ani, care reduc investițiile și duc la o creștere „foarte anemică”, într-un context pe care îl numește stagflație: creștere mică și inflație mare. În plus, leagă inflația ridicată și cursul stabil de efecte negative asupra competitivității.