- 200 mil. de euro se vor duce spre zona de Apărare
- Supra-amortizarea crește la 65% pentru achiziția de echipamente/2026
- Guvernul aruncă pe piaţă un pachet de ajutoare de stat de 4 mld. euro
Cum arată noul pachet de măsuri de relansare economică? Una dintre măsuri vizează zona creditelor pentru sectorul de cercetare şi dezvoltare. Pe lângă deducerea de 50%, proiectul de lege introduce un credit fiscal de 10%. Va fi introdusă supra-amortizarea super-accelerată de 65% faţă de 50% cât este în prezent pentru investiţiile în echipament în 2026, şi va creşte plafonul pentru mijloace fixe de la 2.500 de lei la 5.000 de lei. În cazul microîntreprinderilor nou-înfiinţate, termenul de angajare a unui salariat este extins de la 30 de zile la 90 de zile. În cazul concediilor medicale, vor fi stabilite cele 30 de zile permise anual pentru a nu mai apărea pierderea statului de microintreprindere.
Pachetul propune şi creşterea plafonului de TVA la încasare pentru microîntreprinderi, de la 4,5 mil.lei la 5 mil lei în 2026. Pentru a atrage investitori străini, pachetul va avea o schemă de ajutor de stat pentru proiecte strategice, de la 1 mld.lei în sus. 200 mil. de euro se vor duce spre zona de apărare, pentru ca firmele româneşti să poată aplica la proiecte europene. Impactul bugetar negativ al acestor măsuri pentru 2026 este estimat la 2,1-2,2 miliarde lei, dar pentru toate schemele de finanţare termenul de dezvoltare este pe 5-7 ani. Pachetul include 4 scheme de ajutor, pe perioada 2026-2032, cu un plafon anual de circa 150 milioane euro. Pe cele 4 scheme importante, inclusiv schema pentru proiecte strategice, suma totală pe acest interval este de 4 miliarde euro.
Vor relansa aceste măsuri economia? Ce ați scoate, ce ați adăuga și ce perspective de creștere a PIB-ului avem? Ce spune Gabriel Biriș, fondator, The Tax Institute, pentru Aleph Business?
Guvernul impune taxe suplimentare investitorilor din producție, în contextul în care unele firme anunță concedieri colective, restrângere de activitate sau pierderi. Pe lângă impozitul minim pe cifra de afaceri și pe clădiri, se aplică taxe suplimentare pe petrol și gaze și o quadruplă impunere a dobânzilor plătite la băncile din România.
Investițiile noi înregistrează pierderi până ating parametrii optimi. Recuperarea pierderilor se realizează doar parțial: în cinci ani și în limita a 70% din impozitul pe profit. În aceste condiții, investitorii pot evita amortizarea accelerată, deoarece nu reușesc să recupereze pierderile integral.
Creditul fiscal este dificil de accesat și implică timp. În opinia autorului, guvernul ar trebui să se concentreze mai întâi pe eliminarea obstacolelor puse economiei în ultimii ani, înainte de a introduce noi taxe și măsuri.
Putem numi acest pachet un pachet de relansare economică, așa cum a apărut în spațiul public? Și de ce ar fi nevoie, cu adevărat, pentru a relansa economia României?
Autorul critică termenul de „relansare economică”, subliniind că economia României nu a fost niciodată lansată oficial. Creșterea PIB-ului s-a produs ca urmare a majorării consumului, finanțat prin împrumuturi, și nu prin politici coerente de stimulare a investițiilor directe.
Procesul birocratic și costul ridicat al finanțării afectează atragerea investițiilor. Autorul menționează că facilitățile și granturile existente nu atrag investiții mari și sustenabile. Exemplele pozitive, precum autostrăzile din Moldova și Muntenia, necesită în continuare investiții private pentru a fi eficiente.
Măsurile guvernamentale recente sunt considerate utile doar la nivel micro: extinderea perioadei de angajare, ridicarea plafonului pentru aplicarea regimului de TVA la casarea facturilor și alte ajustări administrative. În schimb, bonusurile pentru plata impozitelor creează distorsiuni și nu sunt eficiente la scară macroeconomică. În ansamblu, autorul consideră că pachetul de relansare nu va produce rezultatele scontate din cauza problemelor structurale deja existente în economie.