- În 2015, Banca Națională a Elveției renunță la plafonarea francului, care se apreciază rapid cu 30%, scrie ZF.
- În 2025, francul se apreciază iar, provoacă inflație negativă și acuzații de manipulare valutară din partea SUA.
- Banca Națională a Elveției reduce dobânzile și ia în calcul revenirea dobânzilor negative pentru a combate deflația.
În 2014, presiunile asupra francului elvețian cresc atât de mult încât, în ianuarie 2015, Banca Națională a Elveției (BNS) renunță la plafonul de curs față de euro și permite francului să fluctueze liber. Ca urmare, moneda se apreciază rapid cu 30% și afectează grav deținătorii de credite în franci elvețieni din Europa de Est. Aceasta se întâmplă într-un context economic dificil, cu inflație negativă și stagnare în Europa, în urma crizei datoriilor suverane, scrie ZF.
În 2015, Banca Centrală Europeană lansează programul de quantitative easing, cu scopul de a stimula inflația și creșterea economică și menține dobânzile la minime istorice. În acest timp, sectorul bancar polonez încă se confruntă cu efectele crizei creditelor în franci elvețieni, o problemă care persistă.
Care e situația actuală?
Francul elvețian, considerat o monedă de refugiu, continuă să se aprecieze și înregistrează o creștere de peste 10% față de dolar de la începutul anului. Aceasta generează din nou inflație negativă în Elveția, iar guvernul american acuză țara de manipularea pieței valutare. BNS respinge aceste acuzații și declară că va interveni dacă este nevoie pentru a controla inflația, care scade la -0,1% în mai 2025.
Dobânzile negative nu sunt o noutate pentru Elveția, care trece prin mai multe perioade deflaționiste în ultimul deceniu. Scăderea recentă a inflației este influențată major de factorii externi, precum aprecierea francului și scăderea prețurilor energiei la nivel global. Politicile comerciale ale președintelui Donald Trump accentuează incertitudinea și determină investitorii să caute siguranță în franc și euro.
Care e impactul asupra economiei?
Deflația poate crea un cerc vicios economic, cu scăderea consumului și a investițiilor, iar BNS este așteptată să ia măsuri pentru a opri aprecierea francului și reducerea prețurilor. În martie 2025, banca reduce dobânda cu 0,25 puncte procentuale, iar o nouă scădere este probabilă, cu posibilitatea revenirii dobânzilor negative. Deciziile depind de evoluția francului.
Ce urmează?
BNS poate interveni pe piața valutară pentru a tempera aprecierea francului, însă această strategie riscă să agraveze tensiunile, mai ales în contextul politicilor comerciale turbulente ale administrației Trump. În 2020, Elveția este acuzată oficial de SUA că manipulează moneda, acuzații respinse de BNS. În 2024, intervențiile valutare sunt limitate, ce reprezintă o mică parte din PIB.