- S&P: Guvernul minoritar instabil întârzie măsurile critice.
- România ajunge la un deficit de 9,3% din PIB, cel mai mare din UE.
- România este aproape de deficitul care a prăbușit Grecia acum 16 ani.
- România riscă recesiunea din cauza deficitului bugetar.
- Grecia intră în incapacitate de plată cu un deficit de 10% din PIB.
- Guvernul nu reuşeşte să reducă deficitul bugetar şi cheltuielile.
- Guvernul încheie T1/2025 cu un deficit bugetar de 43,6 mld. lei.
- T1/2025: Deficitul bugetar ajunge la 2,28% din PIB.
- T1/2025: Deficitul bugetar crește cu 7 mld. lei vs T1/2024.
- T1/2025: Sumele primite de la UE sunt de 496 mil. lei, un dezastru.
- T1/2025: Sumele aferente PNRR sunt de 1,9 mld. lei, un dezastru.
- BNR: Dezechilibrul bugetar e cea mai gravă amenințare.
Întârzierile în aplicarea unor politici pentru corectarea dezechilibrelor economice, în urma prăbuşirii coaliţiei guvernamentale, ar putea submina unele surse de finanţare externă, arată un raport publicat de S&P Global.
Principalul risc pentru România, care are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, de peste 9% din PIB, este modul în care îşi va finanţa marile deficite gemene până în 2026.
Accesul guvernului la piaţa de eurobondurilor s-a deteriorat, ceea ce a dus la presiuni asupra cursului de schimb şi asupra pieţei obligaţiunilor interne, spune agenţia în raport.
Iar elaborarea ineficientă a politicilor ar putea reduce disponibilitatea fondurilor UE, în special din PNRR.
Indiferent de rezultatul alegerilor, procesul de luare a deciziilor politice în România va deveni în următoarele luni mai fragmentat, mai instabil şi mai puţin eficient, mai menționează S&P Global.
Ce spune Dragoș Cabat, economist?
Vorbim de surse de finanţare externă si riscurile in acest context. Indiferent de rezultatul alegerilor, sunt de luat decizii. Orice presedinte vine, dezchilibrele sunt vechi. Ce e de facut? Cum finantam deficitele gemene pana in 2026?
„Nu avem cum să le finanțăm decât de pe piețele internaționale și mai puțin sau mai mică măsură de pe piața internă. Așadar, România trebuie să respecte ceea ce își asumă față de partenerii externi și mai mult de atât trebuie să arate că are un plan coerent de reducere în special a deficitului bugetar.
Cel comercial este legat mai mult sau mai puțin de cât de mare este creșterea economică. Iar cu o creștere economică în scădere, aproape de stagnare sau poate chiar o ușoară recesiune, lucrurile acestea, deci deficitul balanței comerciale, aici se reglează de la sine. România întotdeauna, când am avut expansiune mare, deci creștere economică mare, a avut deficit comercial mare. Când am avut recesiune sau stagnare, am avut și un deficit comercial mai mic pentru că s-a importat mult mai puțin”, spune el.
Cum vedeti economia Romaniei pana la final de an, ce prognoze aveti?
„Marea problemă este ce se va întâmpla pe termen scurt acum, în lunile mai, iunie, iulie. Adică dacă reușim să rezistăm când se scade ratingul pe țară, îi putem convinge de la agențiile de rating, sigur că e trebuită la țară în primul rând, dar dacă încep niște măsuri foarte clare. În primul rând, sigur dacă rezultatul alegerilor prezidențiale este unul care se ducă spre o viziune pro-europeană și cu un guvern pro-european, care cât de cât știe ce să facă acolo, atunci putem să rezistăm downgrade-ul, scăderea la rating de agenți. Și atunci, deși ne împrumutăm mai scump decât alte țări cu care are același rating cu noi, totuși vom avea acces la piețele internaționale să ne putem împrumuta.
Și după aceea, sigur, măsurile trebuie continuate, cu foarte mare atenție și cu foarte mare decizie din partea guvernului, să fie unele coerente de reducerea deficitului bugetar în primul rând. Adică, în primul rând, prima etapă ar trebui creșterea veniturilor bugetare, și ceea ce ar însemna, de sigur, creșterea TVA-ului cu două puncte la 21%”, continuă el.