- Radu Miruţă: Noi vrem să producem tehnologie de ultimă generaţie
- Radu Miruţă: E o finanţare în nişte condiţii avantajoase pentru România
- Radu Miruţă: Sunt 21 de proiecte care au legătură cu Ministerul Apărării Naţionale
Ministrul Apărării, Radu Miruţă, a spus că proiectele incluse în programul SAFE, care ţin de armată, totalizează 9,53 mld. de euro, dintr-un total de peste 16 mld. de euro la care ţara noastră are acces prin intermediul mecanismului european.
Demnitarul spune că proiectele vizează producerea de tehnologie de ultimă oră, pe care militarii să o poată folosi pentru a apăra ţara.
„Noi vrem să producem tehnologie de ultimă generaţie, cu care militarii noştri să aibă posibilitatea tehnologică de a ne apăra. Nu se poate din senin să se întâmple asta”, spune el.
Acesta a mai spus că finanţarea din mecanismul SAFE al UE este de dorit, în schimbul împrumuturilor tradiţionale, care vin cu dobânzi mai mari pentru România.
Cum ajunge România la a doua cea mai mare alocare din UE, după Polonia, în mecanismul SAFE?
El spune că România obține suma pentru că „cere mai mulți bani decât alte țări”. Florin Jipa subliniază că SAFE înseamnă împrumuturi și dă parametrii menționați în discuție: până la 45 de ani, cu 10 ani de grație și dobândă de 3%. Jipa explică faptul că unele state nu sunt interesate, pentru că se împrumută mai ieftin decât România, iar țările mari precum Germania și Franța nu sunt interesate de SAFE. El mai spune că problema pentru România nu este neapărat suma, ci termenele strânse, în contextul în care proiectele sunt ținute „la secret” aproape jumătate de an și companiile au termen până la finalul lunii mai să semneze și apoi cinci ani să construiască fabrici și echipamente.
Care sunt cele mai importante proiecte cu impact strategic și operațional pentru următorii 5–10 ani?
Florin Jipa spune că, la Forțele Terestre, cel mai important contract este pentru aproape 200 de mașini de luptă ale infanteriei, estimat la 3 mld. euro. El mai enumeră 140 de transportoare Piranha 5, de 700 mil. euro, și spune că acestea se montează în București. Jipa menționează 240.000 de arme individuale, de peste 400 mil. euro, care se fac în România, „ori la Cugir, ori undeva prin Ploiești”, și 70 de sisteme de drone kamikaze, de 147 mil. euro. La Forțele Navale, el indică două nave de patrulare, de 700 mil. euro, și spune că ar fi „păcat” să nu fie făcute în România, menționând costul de 350 mil. euro per navă. Tot la Naval, Jipa menționează 7 sisteme de rachete antinavă Naval Strike Missiles, de 200 mil. euro. La Forțele Aeriene, el spune că sunt 12 elicoptere Airbus H225M, de 750–850 mil. euro, și precizează că ministrul spune că acestea nu sunt construite în România din cauza comenzii mici.
Ce oportunități reale de business apar pentru companiile românești în SAFE?
Florin Jipa spune că oportunitățile sunt „destul de puține” și că nu crede că nici jumătate dintre bani ajung în România. El explică faptul că proiectele sunt dispersate, cu „numere mici” la unele categorii, iar un focus pe două-trei domenii, cu comenzi complete, ar fi făcut mai ușoară cererea de producție locală. Jipa spune că România încearcă să prindă producție în România pe zona de blindate (mașini de luptă ale infanteriei și transportor amfibiu blindat), pe armament de infanterie și pe navele Forțelor Navale. El adaugă că nu vede o încercare serioasă pe zona rachetelor antinavă și critică faptul că România cumpără sisteme de rachete fără să aibă fabrică de muniție pentru aceste rachete, ceea ce el numește un risc de securitate și un management slab, dând exemplul menționat despre Ucraina și lipsa rachetelor în anumite zile.