- Statul și Rheinmetall investesc 500 mil € la Victoria
- UE acordă României 11 mld € prin SAFE pentru producție militară
- Statul vizează salvarea Șantierului Naval Mangalia prin SAFE
Ministrul Economiei, Radu Miriță, anunță acordul Statului Român cu Rheinmetall pentru o fabrică de pulberi propulsive la Victoria, Brașov. Pachetul negociat reconfigurează proiectul și aduce statului un avantaj de 93 mil €, în contextul unei investiții totale de 500 mil €. Taxa de licență scade de la 8% la 6% din cifra de afaceri estimată la 200 mil € pe an, chiria halei urcă la 9 mil € pe an, iar amortizarea coboară la 15 ani. Statul păstrează drept de veto pe decizii majore și impune folosirea furnizorilor locali în lanțul de producție. Finanțarea europeană SAFE pune la dispoziție 11 mld € pentru producție militară și 5 mld € pentru transport, cu dobândă de 3%. Ministerul Economiei pregătește proiecte pentru naval, vehicul de luptă al infanteriei, armă de asalt și drone, urmărind prețuri corecte și efect industrial local maxim.
Cum contribuie acest acord la obiectivul Rheinmetall de a atinge o capacitate anuală de producție de 20.000 de tone de pulbere propulsantă până în 2030 și la întărirea prezenței sale pe flancul estic al NATO? Ce spune Florin Jipa, editor șef la Monitorul Apărării și Securității, pentru Aleph Business?
„Acordul este semnificativ, dar întârzierile sunt evidente. Rheinmetall deja are fabrici în Bulgaria și Ungaria, iar acest acord vine după mai mulți ani de așteptare. Fabricarea de pulberi propulsive în România va începe doar după 2026, iar primele livrări nu vor ajunge până în 2030. În acest interval, România va trebui să importe muniție. Chiar dacă acordul reconfigurează proiectul, în continuare există o întârziere de cinci ani și o lipsă de colaborare eficientă între Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Economiei.”
Are România puterea de a da 5% din PIB pentru apărare, așa cum s-a angajat în fața aliaților NATO?
„România se află departe de a atinge ținta de 5% din PIB pentru apărare. Deși s-a angajat să aloce 2,5% din PIB, alocările nu au fost respectate integral. În 2023, alocarea a fost doar de 2,2%, iar în 2024 estimările sugerează o nouă alocare sub 2,5%. În plus, infrastructura necesară pentru echipamentele de apărare, cum ar fi podurile și bazele militare, nu este pregătită. Investițiile trebuie să fie majoritar interne, iar Ministerul Apărării trebuie să prioritizeze producția locală de echipamente, nu achizițiile din import.”