- CCR decide reluarea procesului electoral, iar Guvernul urmează să stabilească detalii.
- PIB-ul scade cu 0,1% în T3, ocuparea forței de muncă cu 3,1%, iar BVB pierde 2,5 miliarde de euro.
- România folosește 6 miliarde de euro din rezerva de finanțare pentru plăți, iar economiștii sugerează măsuri fiscale și investiționale pentru 2025.
CCR decide anularea primului tur al alegerilor prezidențiale. Procesul electoral se reia. Guvernul urmează să stabilească detalii privind desfășurarea.PIB-ul României scade cu 0,1% în trimestrul 3 față de trimestrul anterior, conform Eurostat. Rata de ocupare a forței de muncă scade cu 3,1%, cel mai mare declin din Uniunea Europeană.BVB înregistrează pierderi de 2,5 miliarde de euro din 22 noiembrie până în prezent. Fondurile Pilonului II de pensii pierd 400 milioane de euro. România are un necesar de finanțare de 40 miliarde de euro în 2024 și datorii vechi de 183 miliarde de euro. Marcel Boloș afirmă că România utilizează rezerva de finanțare pentru plăți de 6 miliarde de euro în ultimele două luni.
Ce spune FLORIN ANDREI, macroeconomist, pentru alephbusiness:
Cum trebuie construit bugetul pentru anul viitor, ce măsuri prioritare trebuie luate și care sunt domeniile care necesită finanțare suplimentară?
“În condiții normale, în această dimineață, am fi vorbit despre rezultatul alegerilor și despre politicile pe care noul președinte o să vrea să le promoveze. Acum, nu știu dacă din păcate sau din fericire, nu discutăm acest topic, având în vedere informațiile apărute în sfera publică săptămâna trecută, privind modul în care anumite campanii s-au finanțat și s-au promovat în online în special.
Dar, lucrăm cu ceea ce avem. Și începem până face o precizare foarte importantă, și anume faptul că, în ultimele două săptămâni, pe piața financiară au existat niște mișcări destul de importante. Vorbeați de BVB, faptul că din BVB s-au evaporat undeva la 2,5 miliarde de euro și apoi conexiunea cu fondurile de pensii.
BVB și fondurile de pensii sunt în strictă legătură, având în vedere că fondurile investesc foarte mult în BVB. Deci, dacă bursa scade, și activul fondurilor de pensii este în scădere. Apoi aș mai face o precizare importantă, și anume faptul că BNR a injectat în piață undeva între 1 și 1,5 miliarde de euro, ceea ce această injecție înseamnă și o retragere de lei.
Deci, undeva la 7,5 miliarde de lei retragi din piață, ceea ce va pune un pic de presiune pe lichiditate, sau cel puțin va scădea lichiditatea excedentară, și va fi un context mai puțin favorabil de scădere a dobânzilor, ceea ce se va reflecta mai departe, și aici voiam să ajung, în creșterea economică. Marele pericol care ne paște, nu neapărat anul acesta, ci mai degrabă pe anul următor, este o combinație de creștere mai mică și deficit mare, sau deficit foarte mare, ceea ce nu ne va ajuta absolut deloc. O creștere economică mică, susținută foarte puțin de creditare, în condiții în care dobânzile fie vor rămâne unde sunt, fie vor scădea mult mai puțin decât ne așteptam, având în vedere scăderea de lichiditate.
Pentru anul acesta, creșterea economică rămâne în continuare peste 1%, după părerea mea, undeva între 1,3-1,5%, probabil ca urmare a creșterii consumului privat din ultimul trimestru, și cred că suntem în continuare pe o traiectorie bună pe ceea ce privește consumul privat. Marele semn de întrebare din punctul meu de vedere rămâne pentru anul 2025, când noul guvern, oricare va fi acesta, bine, mai puțin unul de extrema dreaptă, o să trebuiască să introducă niște măsuri fiscale, prin care la buget ar trebui să se colecteze mai mulți bani, dar depinde de amplitudinea acestor mișcări fiscale, cât de mult se vor repercuta acestea în creșterea economică, cât de mult vor stopa sau vor rade din creșterea economică, pentru că aici este marele joc. Măsurile pe care le iei, cât de mult îți vor impacta creșterea economică și dezvoltarea economiei per set.
Aș putea să pariez pe o creștere de TVA și restabilirea cotei unice de TVA de 19%, adică renunțarea la acele cote reduse de 9%, de 5%, poate mai puțin la medicamente. Și probabil că ar urma și o creștere a impozitului pe venit, mai ales că acestea sunt niște propuneri pe care Ministerul de Finanțe deja le agrease cu patronatele. Impozitul pe venit se crească din nou la 16%, se vorbește aici de revenirea la cota unică, deși ce nu vorbesc guvernanții este că această cota unică a fost distrusă tot de ei, in 2018, când au fost mutate contribuțiile de la angajator la angajat și a trebuit scăzut acest impozit pe venit de la 16 la 10, pentru a rămâne același salariu net.
Pentru angajat impactul nu va fi de 6%, ci va fi undeva în jurul de 3-4%, nu am o cifră exactă, de ce? Pentru că impozitul nu se aplică la salariu brut, ci se aplică la salariu brut scăzând contribuțiile.”
Ce prognoză aveți pentru economia României în 2025? Ce măsuri ar trebui luate pentru a crește veniturile și a reduce cheltuielile statului? Cum putem evita ca instabilitatea politică, care acum generează costuri semnificative, să afecteze și anul viitor? Și, având în vedere un deficit posibil de peste 8% în 2024, care ar fi pașii necesari pentru stabilizare în 2025?
“Să știți că măsuri pentru 2025 sunt destul de multe, acum depinde de guvern ce vrea să-și asume, ce plan de asumare are, în ideea în care depinde ce păduri sociale impactăm sau nu.
Dar, revenind un pic la măsurile generale, noi economiștii vorbim de foarte multă vreme de acele target-uri de investiții pentru ambasadori, adică ambasadorii consului să aibă un target de investiții ca în fiecare an să aducă, nu știu, 500 milioane în țară sau un miliard de euro investiții în țară. Aceste măsuri sunt destul de ușor de implementate și iarăși destul de ușor de urmărite, investiții străine pe care fiecare să le aducă în țară, pe modelul Ungariei, unde premierul Orbán știu că urmărește cu foarte mare atenție acest aspect. 2. Scăderea evaziunii la frontiere, scăderea evaziunii pe țigări, pe alcool, pe bunurile importate pe citrice, sunt niște măsuri care s-au luat undeva prin 2012 cu acele scenarii de risc de la ANAF.
Sunt niște lucruri care se pot face inclusiv în creșterea încăsărilor fără să creștem neapărat taxarea. Dar iarăși, repede, depinde ce vrem să ne asumăm, ce o să-și asume viitorul guvern. Sunt acele scanere performante de la frontiere în care, bineînțeles, au intrat tirurile din greșeală iar acum se încearcă refacerea acestora cu bani din PNRR.
Nu știu care este stadiul, în multe faze, dar nu cred că s-au implementat din nou. Adică sunt niște măsuri pe care putem să le mai luăm. Ține de curajul pe care noul govern o să-l aibă și de asumarea pe care aceasta o să-și o dorească.”