- România are deficit ESA de 9,3%, cel mai mare din UE.
- Grecia intră în incapacitate de plată cu un deficit de 10% din PIB.
- Guvernul încheie T1/2025 cu un deficit bugetar de 43,6 mld. lei.
- T1/2025: Deficitul bugetar crește cu 7 mld. lei vs T1/2024.
- T1/2025: Deficitul bugetar ajunge la 2,28% din PIB.
- Deficitul de cont curent urcă la 7,6 mld. euro în T1/2025.
- Deficitul de cont curent crește cu 80% în T1/2025 față de T1/2024.
- Datoria externă pe termen lung are +1,2% în T1/2025 față de T4/2024.
- Datoria externă pe termen lung e la 156,8 mld. €.
- PIB-ul României stagnează în T1/2025 față de T4/2024.
Bancherii nu au fost consultaţi deocamdată oficial de politicieni în legătură cu aplicarea unei taxe pe fiecare tranzacţie bancară.
Dacă ar fi aplicată o taxă pe fiecare tranzacţie bancară, aşa cum a fost discutată de partidele politice, ar avea efecte nocive pentru sistemul bancar.
Această taxă vehiculată, ce propune taxarea cu 1-3 lei pentru fiecare tranzacţie bancară, ar putea duce la retragerea banilor din conturile curente şi de depozite de la bănci, ar creşte numerarul în circulaţie şi ar multiplica evaziunea fiscală, după cum susţin unii bancheri.
Soliditatea sistemului bancar este unul dintre punctele forte ale României, menţionată chiar şi de agenţiile de rating în rapoartele lor periodice în care evaluează ratingul ţării noastre.
Consilierul guvernatorului BNR, Eugen Rădulescu, a acuzat politicienii că vor să inventeze taxe care nu există în Europa, cum ar fi taxa pe tranzacţii bancare, în loc să scoată ANAF de sub influenţa politicului şi să reducă sumele neîncasate din TVA, de 9 miliarde euro pe an.
Băncile comerciale din România plătesc, din 2024, la bugetul statului peste 1 mld. lei pe an în contul unei taxe suplimentare de 2% din cifra de afaceri, adică 1,5% din fondurile proprii.
Grupul de lucru format pentru combaterea deficitului bugetar ar fi venit cu o serie de măsuri fiscale, aproape în integralitate prin creşteri de taxe, scrie ZF.
Momentan, discuţiile continuă, întrucât nu există un consens între partide legat de aceste măsuri.
Merg la FLAVIUS IACUBOVICI, președintele Asociatiei Analistilor Financiar-Bancari din Romania
Ce spune Flavius Jakubowicz, președinte, Asociatiei Analistilor Financiar-Bancari din Romania?
„„Da, acum, firește, România traversează o fază delicată. Pe de altă parte avem cel mai mare deficit bugetar, din UE, aproximativ 9,3% din PIB pe 2024, care ar urma să scadă la aproximativ 8,6% în 2025, 8,4% în 2026. Conform prognozelor Comisiei Europene firește angajamentele. României sunt de a se încadra undeva în 7 sau 7,5%, vedem că se negociază aceste lucruri. S-a stabilit un calendar clar, până la sfârșitul lunii iunie trebuie adoptate niște măsuri credibile privind reducerea cheltuielilor, reforme structurale și eventuale creșteri de taxe pentru a evita o declasare a ratingului creditelor și un blocaj, am putea spune, la accesul fondurilor UE.
Dar o creștere excesivă a taxelor ar putea sufoca mediul privat, scăzând consumul și investițiile cu un risc real de recesiune evidențiat foarte accentuat și de Concordia. Însă, dacă evităm măsurile structurale pe care ar trebui să le facem în următoarea perioadă și guvernul să se angajeze la ele, deficitul va continua să crească și datoriile să o ia într-un ritm amețitor și să nu mai fie controlabile, iar finanțarea va deveni tot mai scumpă, ceea ce ar crea un efect foarte devastator pentru economia noastră. Dacă am putea să spunem pe scurt, ne aflăm într-un echilibru extrem de fragil. O criză poate urma dacă nu există un mix calibrat de reforme, ajustare fiscală moderată și cheltuieli eficiente și, de ce nu, reducerea cheltuielilor bugetare. Strategia ar trebui să implice reducerea consumului bugetar neesențial și creșterea veniturilor din taxe, fără a sabota creșterea economică.
De ceva timp se discută în spațiul public de o posibilă taxă pe tranzacțiile bancare, 1-3 lei o sumă fixă pe fiecare tranzacție, sau o taxă pe cifra de afaceri a băncilor, care deja sunt taxate. Asociația Română a Băncilor și Concordia au transmis un mesaj comun de alarmă, că o astfel de taxă ar penaliza, în esență, utilizatorii finali, companiile și populația, determinând posibile retrageri de numerar și, de ce nu, stimulând o economie la gri sau subterană, crescând rolul creditării și perturbând sustenabilitatea sistemului. Bancherii de cele mai multe ori avertizează că o taxă per tranzacție ar reduce lichiditatea din sistem, ar crește comisioanele și dobânzile, având un efect de domino asupra consumului și investițiilor. Din experiența trecută, privind taxa pe activele băncilor din perioada 2018-2019, putem să observăm că a scăzut profitabilitatea acestora și a afectat acțiunile băncilor listate pe bursă. Ca și-o concluzie, am putea spune că, dacă se adoptă această măsură, pot să existe efecte nocive, semnificative, atât pentru mediul privat, care va plăti factura la final, prin costuri bancare mari, și pentru un serviciu financiar mai scump.
Suntem pe un curs care vizează reducerea deficitului bugetar de la 9,3% în 2024, așa cum am spus, la 8,6% în 2025, cu toate că ținta este de 7 sau 7,5%. Dar, pentru a atinge această țintă, vor fi necesare măsuri suplimentare, chiar după cum declara președintele Nicușor Dan. Prima măsură, și cea mai importantă, cred că ar trebui să vizeze investițiile, care, am putea spune că, prudențează cumva acțiunile economiei și vor putea să stabilizeze aceste incertitudini fiscale și politice. UE previzionează o recuperare modestă asupra investițiilor publice, și aici vorbim principal de construcții și infrastructură, construcții mari, alături de un potențial rebound în 2026.
La nivelul politicii de dobândă monetară, vedem că BNR menține rata de dobândă cheie la 6,5%, un nivel stabil pentru patru ședințe consecutive din cauza inflației ridicate de aproximativ 5-6% și împreună cu riscurile fiscale asociate. În acest moment, piețele își pun o speranță într-o reducere cu poate câteva puncte procentuale până la finalul anului, dar sunt foarte multe semne de întrebare. Totuși, BNR va rămâne precaută, dat fiind că există destule dezechilibri externe, deficite concurent, presiunile de devalorizare ale ului care sunt din ce în ce mai greu de ținut.
Am putea spune că ne așteptăm la o perioadă relativ mai stabilă decât în primul semestru, cu o crește economică modestă undeva la 1,4-1,3% prin această zonă și cu o inflație încă ridicată de aproximativ 5% și ajustări fiscale lente, cu toate că sunt imperios necesare de a fi aplicate cât mai repede. BNR nu va lăsa inflația să explodeze în timp ce deficitul va fi sub forma, cu sub unele semne de întrebare datorită efectului de domino ca urmare a majorărilor taxelor pentru că cred că nu vom scăpa de acest lucru. Dar este foarte important să evităm recesiunea și să avem un mix de politici care trebuie să fie conectat pragmatic și adaptat la situația actuală care nu este deloc una bună pentru România”, spune el.