- Economia României este susținută în mare parte de IMM-uri.
- Companiile mici pot avea marje de profit de până la 50%.
- Firmele mari obțin adesea marje de doar 2-5%.
În România, cele mai profitabile afaceri nu sunt neapărat cele mari, ci cele mici. Peste 99,8% dintre companiile active sunt IMM-uri, iar unele microîntreprinderi ajung la marje de profit de până la 50%, potrivit datelor Termene.ro.
Spre comparație, firmele mari, inclusiv cele din retailul de masă, operează adesea cu marje de doar 2-5%. Analistul economic Bogdan Glăvan explică: „Cu cât compania e mai mică, cu atât profitul e mai mare.” Totuși, în ultimii ani, profiturile au început să se comprime, din cauza scumpirii energiei și a creșterii taxelor.
În contrast, companiile de stat, continuă să acumuleze pierderi de 2,5 miliarde lei, în lipsa unor criterii clare de performanță și a motivației pentru eficiență, iar guvernul promite reforme.
Ce spune Felix, Căprariu, președinte, Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii București-Ilfov?
„Dacă luăm comportamentul pe piață, adaptabilitatea la ceea ce înseamnă cerere, cel mai repede o face o întreprindere mai mică. Exact cum a spus colegul nostru analist, întreprinderile mici și mijlocii au o posibilitate să se adapteze mult mai repede, au o posibilitate să identifice oportunitatea de piață locală, ceea ce îi permite să vină cu un profit mai ridicat, comparat cu o societate mare de tip corporate, în care piața este mult mai mare, pe o extindere de suprafață geografică mult mai extinsă, ceea ce îi dă posibilitate să ajungă la un profit doar în condițiile în care investește mult mai mult în marketing.
Dacă întreprinderile mici și mijlocii au un comportament de piață local sau regional, societățile mari trebuie să se ducă pe piețele europene, chiar intercontinental. În aceste condiții, decizia de a se adapta și, totodată, puterea de a penetra piața locală pe un preț cu un profit mai ridicat este mult mai fezabilă pentru o întreprindere mică, comparativ cu un corporate.
Partea de energie discutăm de ea peste vreo șase luni. Vom vedea exact comportamentul real de creșterea costului cu energia. În momentul de față, încă suntem sub efectul ce obțin pe costul de producție, sub efectul ordonanței privind plafonare. Dacă luăm comportamentul ANR-ului privind decontarea cantităților de energie consumate de sectorul privat, pot spune că unul la sută din cantitate a fost compensată, mai bine a fost unul la sută din cantitatea de energie consumată a depășit acel tarif plafonat.
Realmente așteptăm ca piața să se comporte în continuare într-o manieră în care să păstreze un preț competitiv pe achiziția de energie, ceea ce de altfel și observăm prin controalele pe care ANR-ul le face către furnizorii care asigură energie pentru sectorul privat.
Referitor la București Ilfov, București Ilfov este un hub de business. El a reușit să vină în fruntea oamenilor de afaceri cu exemple de bune practici. Totodată a fost tot timpul o zonă de referință pentru afacerile inovative alături de Cluj. Lucrul acesta ne-a dat posibilitate să aducem tot timpul lucruri noi, inovative, să ne adaptăm mult mai repede poate decât țara pe comportamentul de modificare fiscală, pe piață externă.
Am anticipat și prin prisma faptului că o mare parte din antreprenorii din București Ilfov sunt și exportatori. Ca atare ei au avut o experiență căpătată prin prisma exportului și comportamentului de piață din afara României și au reușit să găsească soluții să se adapteze atât pe costul de producție, dar și pe modalitatea de comercializare trecând în zona de online, trecând în zona de utilizare a companiilor de logistică cu costuri mai mici pe transport.
Lucruri datorate și infrastructurii pe care o deține Bucureștiul prin prisma interconectării pe mobilitate atât rutieră cât și CFR. Alte orașe din păcate și alte regiuni lipsa infrastructurii le-a dus în zona în care nu au reușit să se interconecteze rapid, ceea ce a adus la o creștere substanțială a costului de producție.
Ca București Ilfov cred că și în următorii ani vom avea posibilitate să rămânem în zona de profitabilitate. Lucru care se vede de altfel prin volumul de cerere pe care îl au companiile pe partea de resurse umane, pe tendința de dezvoltare pe orizontala spațiilor de producție în afara Bucureștiului, dar și prin prisma investitorilor care vin în continuare în zona București Ilfov, Cluj, Oradea, mai nou, Timișoara, Arad, care erau tradiționali.
E o competiție frumoasă în economia românească, ceea ce duce la o creștere a performanței economice, a reducerii de cost prin inovație și competitivitate corectă pe piața internațională”, spune el.