- Guvernul evită reformele și taxează excesiv mediul privat, scrie ZF.
- Administrația publică funcționează fără KPI și fără responsabilitate.
- Mediul de afaceri cere reforme reale, nu doar taxe noi.
În timp ce Guvernul caută soluții pentru a reduce deficitul bugetar, toate semnalele indică o direcție previzibilă și periculoasă: impune noi taxe mediului privat, în loc să inițieze reforme reale în sectorul public. Sub pretextul „solidarității fiscale”, statul cheamă din nou contribuabilii care produc valoare să acopere pierderile generate de ani de iresponsabilitate, sinecuri și lipsă de performanță administrativă, scrie ZF.
E nevoie urgentă de performanță în sectorul public
Solidaritatea reală începe cu un gest simplu: implementarea KPI-urilor (indicatorilor de performanță) pentru bugetari.
Statul trebuie să evalueze periodic activitatea funcționarilor, pentru a păstra angajații competenți și a-i elimina pe cei care afectează eficiența sistemului.
Care e apelul mediului de afaceri pentru echilibru?
Organizațiile de business trag un semnal de alarmă. Într-un apel comun, structuri importante din mediul privat solicită partidelor măsuri echilibrate: evitarea poverii fiscale unilaterale și demararea reformelor structurale în administrație.
Documentul subliniază că dezbaterea publică se concentrează excesiv pe creșterea taxelor, fără a aduce în discuție reducerea cheltuielilor guvernamentale.
Cum arată sistemul clientelar?
În instituțiile publice, afilierea politică prevalează în fața competenței. La angajare, nu se întreabă „ce știi să faci?”, ci „al cui ești?”. Clientelismul domină, iar meritocrația dispare. Astfel, administrația se sufocă sub birocrație, iar răspunderea lipsește.
Care sunt excepțiile?
Există și angajați publici care livrează rezultate concrete – România finalizează peste 200 km de autostradă anual, iar Bucureștiul devine un centru cultural important. Sistemul trebuie să facă distincția între funcționarii performanți și cei care doar consumă resurse.
Obiectivele clare lipsesc în administrație
În administrația publică nu există obiective clare, iar evaluarea performanței lipsește aproape complet. KPI-urile trebuie să devină obligatorii, iar salariile și promovările să se bazeze pe rezultate măsurabile. Fără consecințe, nu apare eficiența.
Care sunt ezitările Guvernului?
Guvernul ezită să impună performanța în sectorul public. În schimb, discută despre creșteri de TVA, supraimpozitări și eliminarea unor facilități fiscale, fără să pună în discuție eficiența celor care administrează banii publici. „Solidaritatea fiscală” se aplică, paradoxal, doar mediului privat.
Care e presiunea bugetară a aparatului de stat?
Statul menține peste 1,2 milioane de angajați la stat, iar salariile acestora generează o presiune enormă asupra bugetului.
Cu toate acestea, nimeni nu solicită performanță reală. Proiectele se amână ani întregi, investițiile se ratează, iar platformele digitale nu funcționează – și nimeni nu răspunde pentru eșecuri.
Urmează declinul învățământului?
Educația este puternic politizată. Directorii de școli sunt adesea membri de partid, preocupați mai mult de relația cu partidul decât de elevi. În loc să crească șansele la educație, sistemul limitează accesul la școli mai bune, iar abandonul școlar crește.
În 2025, România înregistrează cel mai mic număr de elevi înscriși la Bacalaureat din ultimele două decenii. Aproape un sfert dintre elevii de clasa a XII-a nu ajung să susțină examenul.
Rata reală de promovare este între 50 și 60%. Nimeni nu răspunde pentru această pierdere – nici directorii, nici inspectorii, nici miniștrii care vin și pleacă fără să construiască o reformă durabilă.
Companiile de stat sunt politizate și ineficiente
Multe companii de stat funcționează cu directori interimari, numiți politic, fără competențe reale. Spre deosebire de sectorul privat, unde angajările se fac pe baza performanței, în companiile publice domină carnetul de partid. Acest lucru duce la pierderi și stagnare.
Digitalizarea lipsește
România nu implementează niciun plan pentru utilizarea AI-ului în administrație, deși acesta ar putea înlocui mii de funcționari.
Situații precum cardul de sănătate, care nu funcționează nici la medic, nici la farmacie, ilustrează un sistem digital construit haotic, fără interconectare și fără responsabilitate.
Care sunt soluțiile propuse de mediul de afaceri?
Organizațiile de business cer tăierea cheltuielilor neesențiale, desființarea agențiilor inutile, reformarea managementului public și prioritizarea investițiilor în infrastructură, educație și inovație. Solicită păstrarea cotei unice și combaterea evaziunii. Dar fără reforme administrative, toate aceste măsuri rămân incomplete.
E nevoie de un nou contract social
România are nevoie de un nou contract social, în care responsabilitatea se împarte echitabil. Statul trebuie să administreze cu rigoare fiecare leu cheltuit.
Introducerea KPI-urilor în sectorul public devine o necesitate absolută. În lipsa lor, orice nouă taxă devine o pedeapsă injustă pentru cei care muncesc și susțin economia.
Statul trebuie să dea exemplul reformei. Nu mai este sustenabil să ceară eforturi doar de la mediul privat, în timp ce bugetarii beneficiază de creșteri salariale fără eficiență. KPI-urile trebuie să devină standard în administrație. Doar printr-o astfel de responsabilizare putem construi o Românie eficientă, echitabilă și pregătită pentru viitor.