- Marquee: 36% cred că aurul va atinge 5.000$/uncie
- Marquee: 33% dintre oameni cred că aurul va atinge 4.500$/uncia
- ZF: Aurul fizic își consolidează poziția de activ printre investitori
Într-un climat economic marcat de volatilitate, inflaţie persistentă şi incertitudine geopolitică, investitorii îşi regândesc tot mai atent strategiile de protecţie a capitalului. Astfel, aurul fizic pare că îşi consolidează poziţia de activ de referinţă în acest nou context, fiind perceput nu doar că un instrument de diversificare, ci că o veritabilă ancoră de siguranţă. Potrivit unui sondaj al investitorilor instituţionali realizat de platforma Marquee, 36% dintre instituţii văd preţul aurului depăşind 5.000 dolari/uncie în 2026, în timp ce 33% dintre respondenţi preconizează un preţ cuprins între 4.500 şi 5.000 dolari/uncie. Ce se alege de aur în 2026?
Crezi că prețul aurului atinge 5.000 pe uncie în 2026 sau vorbim de o anticipație alimentată și de frica instabilității politice? Ce spune Eugen Chiracu, director de operațiuni metale, MEXIM, pentru Aleph Business?
El spune că se uită la evoluția în euro și că, după ce aurul este în jurul a 2.000 euro/uncie la începutul lui 2024, în 2025 „închidem anul” aproape de maximul istoric, în zona de 3.800 euro/uncie, adică o creștere de peste 60%. Pe această logică, el spune că nu vede de ce trecerea de la 3.800 la 4.500–5.000 euro/uncie în 2026 nu ar fi posibilă ca mișcare de aceeași magnitudine.
El mai spune că, la nivel macro, inflația este „probabil cea mai mică problemă” și că indicatorul pe care îl urmărește este riscul de stagflație, adică stagnarea economiilor și creșterea inflației. El spune că acest context poate destabiliza jucătorii mici și medii și poate pune presiune și pe cei mari, iar companiile își transformă lichiditățile în „active suport”, în special în metale prețioase.
În plus, el spune că băncile centrale cumpără aur agresiv și aduce în discuție și BRICS, despre care spune că planifică de ani emiterea unei monede cu aur în fundament, iar el consideră posibilă o întoarcere la Bretton Woods. El mai spune că, în unele țări cu inflație puternică, aurul poate ajunge să fie folosit și ca reper de evaluare în business, dând exemplul Turciei, unde spune că unele tranzacții și evaluări se fac în kilograme de aur, pe fondul unei inflații de peste 130–140%.
De ce revine aurul ca activ dominant și nu doar ca instrument de diversificare într-un portofoliu?
Eugen Chiracu spune că aurul devine dominant ca percepție generală și că din spate vine puternic și argintul, dar aurul rămâne „regele metalelor prețioase” și trage în valoare și celelalte metale prețioase tranzacționate bursier.
El spune că, în esență, nu aurul „se scumpește”, ci moneda își pierde puterea de cumpărare, iar creșterea aurului reflectă devalorizarea euro sau a dolarului. El leagă această schimbare de două curente: dedolarizarea, care ar destabiliza piețele de capital, și retragerea monedei fizice în favoarea digitalizării. În acest context, el spune că neîncrederea într-un sistem electronic care poate fi „blocat” și teama că autoritățile pot bloca conturi împing investitorii, persoane fizice și juridice, către metalul prețios ca activ fizic.
El adaugă că, pe România și pe regiune, achiziția de aur fizic este în creștere cu 45% față de anul trecut și pune asta și pe seama faptului că sectorul bancar devine, din perspectiva lui, tot mai puțin atractiv ca protecție la inflație și tot mai intruziv prin întrebări la depuneri și retrageri.