În 2018, protestele vestelor galbele au reuşit să şteargă 1% din PIB-ul Franţei, a doua mare economie a Europei, turismul, comerţul sau asigurările numărându-se printre cele mai afectate sectoare ale economiei la acea vreme.
Acum, banca centrală a ţării îşi reduce estimările de creştere din cauza activităţii slabe din sectorul industrial, puternic afectat de criza energiei ce a cuprins întreaga Europă, însă economia franceză ar putea avea mult mai mult de suferit de pe urma unei mişcări sociale ce capătă amploare.
Francezii protestează cu privire la salarii, pensii şi puterea de cumpărare în contextul în care inflaţia accelerează în întreaga Europă.
În septembrie, zeci de mii de pasageri au fost afectaţi de o grevă a controlorilor de trafic aerian. Greva a fost iniţiată de sindicatul SNCTA în urma unui conflict privind salariile, în contextul scumpirilor fără precedent, şi recrutărilor, potrivit BBC.
Mai apoi, la sfârşitul lunii septembrie, greve la nivel naţional organizate de sindicatele de extremă stângă pentru obţinerea de majorări salariale au perturbat sectorul energetic după ce angajaţii din industria energiei nucleare s-au alăturat protestelor, conform Euronews. De peste zece zile, rafinăriile şi depozitele de carburanţi din Franţa sunt perturbate de mişcarea socială lansată de sindicatul CGT, care solicită majorări salariale, scrie Euractiv.
În weekendul trecut, aproape o treime din staţiile de alimentare din Franţa au avut probleme de alimentare, relevă un raport al ministerului tranziţiei energetice. Cozi lungi de autovehicule au continuat să se formeze în weekend.
Angajaţii grupului energetic francez TotalEnergies vor ca salariile să fie majorate imediat cu 10% după ce scumpirea energiei a dus la profituri uriaşe ce au permis companiei să plătească dividende estimate la 8 miliarde de euro, notează The Guardian.
În prezent, trei dintre rafinăriile Total sunt blocate, cât şi un depozit de carburant din nordul ţării. În cazul ExxonMobil, negocierile salariale durează de săptămâni întregi.
Grevele au redus producţia totală a rafinăriilor locale cu peste 60%.
Sindicatul CGT a anunţat că grevele vor continua, dar că este deschis negocierilor. „Dacă negocierile vor începe, acestea se vor baza pe cerinţele noastre: o majorare de 10% a salariilor, retroactivă pentru anul 2022“, a declarat Eric Sellini, coordonator al CGT.
Guvernul francez a apelat la stocurile strategice de carburanţi pentru a calma panica şoferilor.
„În faţa acestei situaţii, am luam măsuri de deschidere a depozitelor închise în weekend, am autorizat circulaţia camioanelor, am eliberat stocurile strategice şi ne-am crescut importurile“, a anunţat ministrul tranziţiei energetice Agnes Pannier-Runacher.
Aceasta i-a îndemnat de asemenea pe francezi să nu ia benzinăriile cu asalt.
Grevele reprezintă un test al capacitţii sindicatelor de a mobiliza susţinere şi un barometru al potenţialelor proteste sociale în contextul în care preşedintele francez Emmanuel Macron merge mai departe cu planurile de reformare a sistemului de pensii local, scrie Euronews.
Sindicatul mai moderat CFDT a promis proteste stradale dacă guvernul va merge prea departe şi prea rapid cu reforma pensiilor.