- Erste: TVA ar putea urca la 21% în S2/2025.
- România riscă să piardă statutul de investment grade.
- România riscă să fie retrogradată la categoria „junk”.
- Majorarea TVA este tot mai plauzibilă în discursul economic.
- Mesaje de alarmă vin din partea analiştilor financiari internaţionali.
- Erste: politica din România pune în pericol ratingul de țară.
- Dăianu, Consiliul Fiscal: România va avea o curbă de sacrificiu.
- România cheltuie în 2023 peste 8,7% din PIB pe bază cash.
România se confruntă cu cea mai mare presiune fiscală din ultimii ani, iar o majorare a TVA devine din ce în ce mai probabilă. Pentru a reduce deficitul, TVA-ul ar putea urca la 21% în al doilea semestru din an. Deficitul bugetar estimat pentru 2024 depășește 9% din PIB, iar riscul pierderii ratingului de țară se accentuează, avertizează Erste și Consiliul Fiscal. În lipsa unor măsuri rapide, datoria publică ar putea depăși 100% din PIB în următorul deceniu. Guvernul a aplicat corecții limitate, dar economiștii spun clar: reducerea deficitului nu mai poate veni doar din tăieri, ci și din creșteri de venituri, inclusiv prin TVA. Într-un an electoral, politicienii evită subiectul, dar presiunea piețelor crește. Alegerile pot amâna decizia, dar nu o pot evita.
Ce spune Cristian Hostiuc, director- editorial, Ziarul Financiar, pentru Aleph Business?
Este creșterea TVA un „rău necesar”?
„Vorbim atât de mult de creșterea TVA și inclusiv cei aflați la putere, încât la un moment dat tot se va întâmpla. Eu nu cred că Comisia Europeană ne va lăsa fără această creștere a TVA, în condițiile în care guvernul nu are rezultate extraordinare în privința reducerii cheltuielilor, sau măcar a menținerii cheltuielilor bugetare. În continuare, avem un deficit bugetar destul de mare, și în ciuda faptului că am înghețat pensiile și salariile, cheltuielile bugetare cresc la bunuri și servicii, sau cheltuieli de investit, ceea ce face ca deficitul bugetar să nu scadă. Deci Comisia Europeană cred că va pune o presiune foarte mare asupra guvernului de la București, pentru majorarea cel puțin a TVA-ului sau a altor taxe. Oricum acest lucru face parte din programul convenit cu Comisia Europeană la finalul anului trecut, privind reducerea deficitului bugetar în șapte ani de zile”
„A doua, important este cine va face acest lucru. Și mai mult decât atât, depinde foarte mult de cine va fi noul președinte al României. Orice decizie va fi luată după alegerile prezidenţiale, pentru România nu va fi ușor, dar să spunem, va fi mai ușor dacă cel care va veni la Cotroceni va fi din aceeași alianță cu cei care sunt acum la Palatul Victoria. Dacă va fi un alt președinte, va fi o întreagă luptă privind majorările de taxe și impozite. Dar până la urmă, nu spun că este un rău necesar, dar probabil că România sau guvernul va avea de ales între a menține programele europene, a lua bani europeni și în continuare sunt foarte mulți bani pe masă, peste 100 de miliarde de euro, versus reducerea deficitului bugetar și prin majorarea TVA sau a altor taxe”, spune el.
Cât de vulnerabilă este România în fața unei posibile retrogradări?
„Păi vom vedea în mai, după alegerile prezidenţiale, probabil că agențiile de rating se vor uita la situația fiscală a României, situația financiară a României și vor acționa în consecință. Dacă vor vedea că guvernul de la Palatul Victoria are un plan mult mai coerent și mai credibil privind reducerea deficitului bugetar, nu vom fi retrogradați. Dacă cine va fi la Palatul Codroceni, plus o luptă cu guvernul de la Palatul Victoria, plus un plan care nu există privind reducerea deficitului bugetar, atunci agențiile de rating ne vor retrograda”.