- Veniturile bugetare cresc cu 16% în aprilie.
- Veniturile bugetare ating un nivel record de 59 miliarde lei în aprilie.
- Veniturile totale pe primele patru luni urcă la 200 miliarde lei.
- Cheltuielile totale cresc cu 6,6% în primele 4 luni din an.
- Deficitul bugetar scade în valoare absolută, la 56 miliarde lei.
- Încasările din TVA stagnează în primele patru luni din an.
- Contribuțiile sociale cresc cu 10%, la un total de 67 miliarde lei.
- PIB-ul estimat pentru 2025 este de 1.912 miliarde lei.
- FMI taie din prognoza de creștere a PIB/2025: 1,6% de la 3,3%.
- Guvernul mizează în acest an pe o creştere de 2,5%.
- ZF: Problema nu este a creşterii PIB-ului, ci a deficitului bugetar.
- Deficitul bugetar este anticipat în 2025 la 7% din PIB (cash).
- Eurostat anunță că deficitul ESA e de 9,3% din PIB în 2024.
- La deficitul cash, sunt calculate doar plățile făcute în anul respectiv.
- Bruxelles-ul ia în calcul toate obligațiile de plată (deficitul ESA).
- Guvernul României s-a obișnuit să amâne plăți pentru anul următor.
- Guvernul amână plățile pe anul viitor pentru un deficit mai scăzut.
- Din 2019, România este într-o procedură de deficit excesiv.
Aprilie vine cu vești bune pentru buget.
Veniturile bugetare ating un nivel record de 59 de miliarde de lei, în creștere cu 16% față de aprilie 2024, în timp ce cheltuielile scad cu un miliard de lei, până la 71 de miliarde. Este pentru prima dată când guvernul face economii reale de la o lună la alta, ceea ce a dus la o scădere a deficitului bugetar atât în termeni relativi, cât și absoluți.
După patru luni, deficitul scade la 2,9% din PIB, față de 3,23% în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor preliminare ale Ministerului de Finanțe.
Evoluția pozitivă vine pe fondul creșterii încasărilor din impozite, contribuții și fonduri europene, dar și al temperării ritmului de creștere a cheltuielilor publice.
Ce spune Emilian Duca, economist?
Putem interpreta scăderea cheltuielilor bugetare în aprilie și încetinirea deficitului ca un semnal real de reformă fiscal-bugetară sau e vorba mai degrabă de o ajustare temporară fără impact pe termen lung?
„Pentru moment este un semnal. O să vedem dacă în lunile următoare se concretizează această tendință de reducere a cheltuielilor bugetare. Aș zice că în acest moment semnul este pozitiv. Vom vedea dacă se menține trendul în perioada următoare.
Partea care într-adevăr contează este creșterea veniturilor pe care o putem explica destul de bine prin faptul că avem, pe de o parte, creșterea salariului minim și pe partea cealaltă, impozitul acela minim pe cifra de afaceri care vine și afectează foarte multe afaceri mari din România”, spune e.
Situatia bugetara grea, dezechilibrata, cere ca viitorul guvern sa actioneze rapid. Cresterea taxelor sau scaderea cheltuielilor publice?
Cred că se va încerca o combinație. În măsura în care trendul acesta va continua, adică reducerea cheltuielilor sau păstrarea la un nivel apropiat de cel de anul trecut al acestor cheltuieli, dacă se va realiza acest deziderat, probabil că vom avea o creștere a taxelor mai mică. Dacă nu, atunci vom avea o creștere semnificativă a taxelor pentru că asta ne arată experiența de până acum.
De fiecare dată când au fost ratate niște politici de reducere a cheltuielilor bugetare, au crescut taxele. Este, dacă vreți așa, putem să estimăm că vom avea un TVA de 21% și nu de 24%. Deși văd că toată lumea merge pe ideea de a nu majora TVA-ul, dar pe această promisiune, de fapt, că nu vor majora TVA-ul, dacă nu se concretizează măsurile de reducere a cheltuielilor, e inevitabil să se umble și la această taxă”, explică el.