- Până în 2031, România își asumă scăderea deficitului la 3% din PIB.
- Boloș: România poate pierde noi fonduri prin PNRR.
- Boloș: Reforma fiscală e asumată din 2021.
- Boloș: Reforma trebuie să aibă impact de 1,7% din PIB.
- Boloș: Taxele le va decide noua coaliție.
- 4 iunie: Comisia Europeană analizează măsurile României.
- România are deficit ESA de 9,3%, cel mai mare din UE.
- Guvernul încheie T1/2025 cu un deficit bugetar de 43,6 mld. lei.
- T1/2025: Deficitul bugetar crește cu 7 mld. lei vs T1/2024.
- T1/2025: Deficitul bugetar ajunge la 2,28% din PIB.
- T1/2025: Sumele primite de la UE sunt de 496 mil. lei, un dezastru.
- T1/2025: Sumele aferente PNRR sunt de 1,9 mld. lei, un dezastru.
- Deficitul de cont curent urcă la 7,6 mld. euro în T1/2025.
- Deficitul de cont curent crește cu 80% în T1/2025 față de T1/2024.
- Datoria externă pe termen lung are +1,2% în T1/2025 față de T4/2024.
- Datoria externă pe termen lung ajunge la 156,8 mld. €.
- PIB-ul României stagnează în T1/2025 față de T4/2024.
- FMI taie din prognoza de creștere a PIB/2025: 1,6% de la 3,3%.
Reforma fiscală este un angajament ferm pe care România și l-a asumat în raport cu Comisia Europeană, încă din 2021 prin PNRR și ulterior și prin planul fiscal pe 7 ani, spune Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Cu ce impozite și taxe se va obține acest impact este o decizie a noii coaliții de guvernare și a noului Guvern, dar angajamentul reformei fiscale e reiterat de către Comisia Europeană și “chiar a fost primul subiect pe care Comisia Europeană l-a ridicat pe ordinea de zi”, spune el.
Nerespectarea angajamentului ridică riscuri în ce privește fondurile europene pentru România, avertizează Boloș.
Reforma fiscală, asumată prin PNRR, trebuie să genereze venituri de 1,3% din PIB (25 mld. lei) în 2025 și 1,7% din PIB anual din 2026.
În 4 iunie, Comisia Europeană va analiza măsurile României pentru reducerea deficitului.
Riscul? Suspendarea angajamentelor pentru fonduri UE noi, în cazul în care Comisia și Consiliul, în urma unor proceduri, constată că România nu-și îndeplinește angajamentele.
Ce spune Emilian Duca, consultant fiscal?
„Opțiunile sunt destul de puține realiste. În principiu, ar fi trebuit de ceva timp, din 2023 se tot vorbește despre reducerea cheltuielilor bugetare sau prioritizarea acestora în așa fel încât să revină la bugetul de stat. Principalele opțiuni pe care le avem la dispoziție reprezintă, unu, realizarea reformelor stabilite prin PNRR pentru a contra atrage sumele, fondurile necesare, acestea revenind să echilibreze deficitul bugetar. Doi, opțiune este de a majora taxele și se pare că se merge pe majorarea impozitelor directe și în mod special la impozitelor locale.
A treia opțiune este o ușoară majorarea TVA-ului pentru că în realitate toate aceste măsuri pe care le-am enumerat mai devreme necesită timp pentru a fi implementate, pentru a re-echilibra bugetul de stat în mod rapid. Nu ai decât opțiunea majorării taxelor, asta vorbim realist. Noi ne-am fi dorit ca în primul rând să se facă acele reforme de care s-a discutat de ani de zile, începând cu reforma administrativ-teritorială și până la reformele legate de pensii speciale sau sistemul de pensii și reforma eliminarea cheltuierilor pe care toți am constatat că nu sunt eficiente pentru că în acest moment anumite proiecte cum ar fi PNDL-ul nu sunt oportune aș zice eu pentru momentul actual, pentru că trebuie să avem în vedere unde să prioritizăm cheltuielile.
Deci cam așa ar arăta lucrurile, sper și eu ca Nicușor Dan să găsească împreună cu partenerii de dialog niște soluții care să nu conducă la o majorare a taxelor, deja au fost majorate în trei rânduri până acum dar e adevărat însă că avem niște promisiuni și niște proiecte rulate cu Banca Mondială prin care s-a stabilit introducerea impozitării progresive, repede însă că o majorare a taxelor a impozitării directe în acest moment nu ar salva bugetul de stat ci mai degrabă o majorare a TVA-ului dar opțiunea principală ar trebui să fie realizarea reformelor din PNRR și atragerea Fondurilor Europene și a doua optimizarea cheltuierilor bugetare, îi spunem așa optimizare pentru că banii ar trebui să fie reorientați în zonele care au efect de tracțiune pentru toate sectoarele economiei din România.
Problema noastră este că nu mai avem creștere economică în acest moment și atunci probabil că o impozitare a consumului ar determina o reducere a încasărilor bugetare deci practic creșterea TVA-ului teoretic ar trebui să aducă bani mai mulți dar în poziția în care nu avem creștere economică și avem un deficit bugetar destul de mare probabil că efectele ar fi inverse față de cele așteptate. Deci probabil că direcția în care se va merge va fi a impozitării capitalurilor.
Cred că această opțiune nici nu o trebuie luată în considerare. Cred că, al ori și ultimul politician a realizat, populația nu mai are răbdare din punctul ăsta de vedere să amâne reformele. Reformele pe care le-am agreat ar trebui măcar în al 12-lea ceas să fim consistenți și conștienți că trebuie să le facem. Noi ne-am angajat să le facem, atunci ar trebui să dăm dovadă de seriozitate. Este ceea ce a rezultat și din toate aceste alegeri. Oamenii nu mai tolerează minciuna. Una promiți și alta faci. Trebuie să facem aceste lucruri. Ce consecințe fiscale ar fi? Consecințele fiscale ar fi o creștere foarte mare a taxelor pentru a acoperi cheltuielile bugetare. Deci fără PNRR și fondurile europene, nu putem să facem investiții nici în autostrăzi, nici în școli, nici în sistemul de sănătate pentru că cea mai mare parte a veniturilor bugetare sunt destinate sau acoperă doar plățile salariilor și pensiilor și câteva cheltuieri de funcționare. Deci nu avem pentru a face investiții. Suntem dependenți de realizarea obiectivelor din PNRR.
Da, deci ceea ce spuneam mai devreme ar trebui să fie, mă rog, ceea ce am menționat eu mai devreme, reprezintă mixul de politici economice pe care ar trebui să le aplicăm. Nu trebuie să mergem doar pe majorarea taxelor sau doar reducerea cheltuielilor. Trebuie făcut un mix de politici, ceea ce înseamnă o modificare a structurii veniturilor bugetare, o modificare a prioritizării cheltuielilor bugetare și eliminarea acelor cheltuieli cu paseluțe și așa mai departe, care să fie suportate din bugetul de stat, adică sume alocate primăriilor cu prioritate prin diverse scheme care au fost puse la dispoziție de-a lungul timpului. Deci trebuie, ai bani la bugetul local, îți permiți și cheltuieli din acestea mai puțin spectaculoase, dar de efect pentru alegători. Dar nu ai bani, atunci trebuie să prioritizezi prioritizarea acelor investiții absolut necesare comunităților locale. Deci cam așa văd eu lucrurile, trebuie să fie un mix. Reforma fiscală echilibrată se apropie nu doar impozitele directe, ci trebuie să umbli la toate și să le implementeze în așa fel încât ele să nu deranjeze în mod nejustificat agenții economici.
Și avem în acest moment nevoie ca sectorul privat să performeze, să atragă forța de muncă care ar putea fi disponibilizată din sectorul public, vorbesc aici nu numai de sectorul administrației centrale, cât și din administrațiile locale. Deci toate aceste lucruri trebuie luate în considerare și găsit un mix care să nu fie atât de negativ. Deci mărești taxele, afectezi foarte mult sectorul privat și atunci capacitatea lui de performanță este redusă, reduci cheltuiele în bugetare în mod nejustificat sau neplanificat, cum a mai fost cu tăierile de 25% sau cote din aceste raze din condei, afectezi sectoare publice extrem de importante pentru populație, cum este sectorul sănătății și al educației, care de altfel sunt stipulate ca fi prioritare pentru România. Deci cam așa văd eu lucrurile”, spune el.