- Economia României crește în continuare, dar sub ritmul așteptat, sub 2% în 2025.
- Veniturile bugetare urcă cu 7% în T1, însă cheltuielile accelerează cu 10%.
- Cheltuielile cu salariile bugetarilor cresc cu 15%, deși guvernul promisese austeritate.
- Creșterea cheltuielilor din PNRR e de 7 miliarde lei în plus față de 2024.
- Plățile de dobânzi se ridică la 12,4 miliarde lei în T1, în creștere față de anul trecut.
- Deficitul bugetar riscă să depășească 7% din PIB, ținta agreată cu Bruxelles-ul, conform ZF.
- Cash-ul rămâne esențial într-un context economic instabil și dezechilibrat.
Economia României își păstrează direcția de creștere în 2025, chiar dacă ritmul încetinește sub pragul de 2%. Veniturile bugetare cresc cu 7% an/an în primele trei luni, însă cheltuielile avansează și mai rapid, cu 10% și adâncesc deficitul bugetar. Cash-ul devine regele absolut într-un context de volatilitate, iar cheltuielile salariale din sectorul public și plățile de dobânzi pun presiune uriașă pe buget. În ciuda acestor dezechilibre, economia nu riscă o recesiune, însă tensiunile fiscale rămân o provocare majoră pentru guvern, scrie ZF.
Avem o economie rezilientă, dar cu motor încetinit
Economia României continuă să crească în 2025, chiar dacă avansul este mai modest decât în anii anteriori. Estimările indică un ritm de sub 2%, reflectând atât efectele politicilor monetare restrictive, cât și impactul tensiunilor externe. Cu toate acestea, consumul rezistă, investițiile europene prin PNRR se accelerează, iar mediul privat menține o anumită dinamică. Contextul general nu indică riscuri iminente de recesiune, însă cererea internă slabă și presiunea fiscală pot frâna dezvoltarea pe termen mediu.
Deficitele și cheltuielile guvernamentale sunt marea vulnerabilitate
Deși veniturile fiscale cresc cu 7% în primele luni ale anului, cheltuielile guvernamentale avansează într-un ritm și mai rapid, cu 10% și amplifică dezechilibrele bugetare. Salariile din sectorul public înregistrează un avans de 15% an/an, ajungând la 42 de miliarde de lei, în timp ce cheltuielile cu dobânzile urcă la 12,4 miliarde de lei. În paralel, fondurile atrase prin PNRR se reflectă în creșteri importante de investiții, dar nu reușesc să compenseze presiunea bugetară generată de costurile fixe. Dacă tendința actuală se menține, guvernul va avea dificultăți serioase în a respecta angajamentul de deficit bugetar de 7% din PIB asumat în fața Comisiei Europene.