- Guvernul plafonează adaosul comercial la carburanți
- Marjele se reduc la max. 50% din media anului 2025
- Măsura vizează întreg lanțul: producție și distribuție
Ministerul Energiei publică proiectul de OUG privind măsurile de protecţie a populaţiei şi economiei pe perioada situaţiei de criză pe piaţa carburanţilor. Acestea includ limitarea adaosului comercial la maxim 50% din media celui aplicat în 2025 şi limitarea exporturilor de carburanţi. Reducerea adaosului comercial vizează fiecare operator economic care produce, importă, distribuie şi/sau comercializează benzină, motorină şi materiile prime utilizate pentru obţinerea acestora. Potrivit Notei de fundamentare a proiectului, măsura are în vederea evitării unui comportament inadecvat al operatorilor economici şi stoparea unor posibile tendinţe de speculă pentru a prevenii creşteri nejustificate a preţurilor la aceste produse. Pe durata situaţiei de criză, exportul şi/sau livrările intracomunitare de benzină şi motorină se pot realiza de către operatorii economici exclusiv cu acordul prealabil scris emis de către Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului şi Ministerul Energiei. Proiectul de OUG prevede şi posibilitatea ca operatorii economici să diminueze conţinut de biocarburant din volumele de benzină puse pe piaţă de la 8% la minim 2% pentru benzină, pe perioada de aplicare a măsurilor de protecţie. Nerespectarea prevederilor OUG va fi sancţionată cu amendă între 5% şi 10% din cifra de afaceri.
Proiectul de OUG rezolvă problema sau e doar o măsură de imagine?
Ce spune Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, pentru Aleph Business?
Chisăliță nu ezită: „E departe de ceea ce ar fi trebuit să fie după 3 săptămâni de război.” Prețurile au crescut cu 30%, iar măsura actuală diminuează „foarte puțin” din această creștere masivă. Mai grav, sarcina este pusă în totalitate pe operatorii privați — în timp ce statul, care a încasat suplimentar sume mari prin TVA și accize generate de scumpire, rămâne în afara ecuației. Concret, pentru unii benzinari, limitarea adaosului poate însemna închiderea stației; pentru unii distribuitori, reducerea sau oprirea activității. „Prin punctul meu de vedere, aduce riscuri masive pentru România”, avertizează președintele AEI.
Care sunt cele 10 măsuri propuse de Asociația Energia Inteligentă?
Pachetul propus de AEI este etapizat — măsurile se activează progresiv, în funcție de evoluția prețului la motorină, și rămân neimplementate dacă situația nu o cere. Principiul de bază: concentrarea resurselor limitate ale statului spre sectoarele cel mai grav afectate — economia reală, agricultura și industria alimentară. Măsura cu cel mai mare impact direct ar fi reducerea accizei, calculată exclusiv pe TVA-ul suplimentar încasat de stat ca urmare a creșterii prețurilor — o sursă identificată concret, nu o subvenție generalizată. Combinată cu o solicitare de reciprocitate din partea distribuitorilor — mecanism aplicat și în 2022 — această măsură ar putea reduce prețul la pompă cu 1,1 lei/litru, „ceea ce s-ar fi simțit în buzunarele românilor”, spune Chisăliță.
De ce statul român evită să-și asume direct costul crizei energetice?
Chisăliță descrie un pattern sistemic: statul construiește măsuri „de parte” — adică soluții care transferă costul crizei către operatorii privați, fără ca el însuși să renunțe la veniturile suplimentare generate de scumpire. TVA-ul și accizele cresc automat odată cu prețul carburanților — statul câștigă mai mult fără nicio decizie activă. O măsură reală ar presupune returnarea acestui surplus contribuabililor și economiei, ceea ce OUG publicat nu face. „Construcția care există în momentul de față nu este cea mai bună construcție necesară”, concluzionează președintele AEI, lăsând să se înțeleagă că, fără o reformă fiscală punctuală pe energie, orice altă intervenție rămâne cosmetică.