- Doru Șupeală, expert în resurse umane: Ceea ce ar trebui să facă guvernul, nu face. Toată lumea așteaptă o reformă reală a statului, toată lumea așteaptă o reducere reală a cheltuielilor publice și nu o creștere a încasărilor din taxe și impozite. Tot ce am văzut ieri este doar taxare și impozitare care vine călare peste cei care deja plăteau.
- Premierul Ilie Bolojan propune un pachet fiscal pentru reducerea deficitului bugetar, ce include majorarea TVA și introducerea contribuției de sănătate pentru pensiile peste 3.000 lei net.
- Impactul total al măsurilor fiscale și de reducere a cheltuielilor este estimat la 23,36 miliarde lei (1,2% din PIB) în 2025 și 76,23 miliarde lei (3,75% din PIB) în 2026.
Premierul Ilie Bolojan anunță noi măsuri pentru reducerea deficitului bugetar și consideră că România nu își permite un deficit ridicat.
Măsurile vizează consumul, prin majorarea TVA de la 19% la 21% și a TVA redusă la alimente, medicamente, cărți, energie și lemne, de la 5-9% la 11%, și veniturile individuale, prin introducerea contribuției de sănătate pentru pensiile peste 3.000 lei net. Impozitul pe cifra de afaceri în sectorul bancar crește de la 2% la 4%.
Se estimează creșteri de taxe de 10,6 miliarde lei în 2025 (aplicabile din 1 august) și 33,6 miliarde lei în 2026, plus alte 10,92 miliarde lei din ianuarie. Alte măsuri includ creșterea accizelor la carburanți, alcool, tutun, zahăr, impozit pe dividende de 16% din 2026 și majorarea prețului rovignetei.
La capitolul cheltuieli, sunt prevăzute înghețarea salariilor bugetarilor și a pensiilor în 2025, după ce au fost înghețate și în 2024.
Impactul total al măsurilor este de 23,36 miliarde lei (1,2% din PIB) în 2025 și 76,23 miliarde lei (3,75% din PIB) în 2026.
Ce spune Doru Șupeală, expert în resurse umane?
„În primul rând, o să vedem inflație mai mare, în al doilea rând, o să vedem evaziune fiscală mai mare, o să vedem deja valuri de concedieri, în industria IT firmele au pierdut 20% din personal în ultimul an și acum vedem un fenomen similar în industria de automotive, în fabricile care produc componente auto în România și acest fenomen va continua. Deci, va crește tensiunea socială, o să vedem oameni în stradă și în plan politic cu siguranță o să vedem și mai multă preferință pentru partidele extremiste și o lipsă totală de încredere nu doar în statul român, ci și în actualul guvern.
Și impozitul pe cifra de afaceri în sectorul bancar crește de la 2% la 4%. Băncile au atras atenția că o impozitare suplimentară a sistemului bancar va duce la o scădere a PIB-ului. Ce înseamnă asta pentru cei care iau credite și vorbim aici și de companii, cât și de persoane fizice, dar și pentru economie în general? Când s-a introdus prima dată acest impozit pe cifra de afaceri a băncilor, după un an s-a văzut că profiturile băncilor au crescut, ceea ce înseamnă că toată această impozitare s-a mutat în costurile clienților băncilor.
Că e vorba de deponenți sau e vorba de cei care iau credite, ei au plătit mai mult. Din nou, băncile vor muta tot acest cost către clienți și cu siguranță asta va avea un impact. Vor fi mai puține persoane și mai puține companii care vor lua credite și asta înseamnă investiții mai mici și implicit o scădere economică în termeni reali, probabil o scădere în termeni reali a PIB-ului.
Putem să agreem că dacă ne uităm atent la ultimii ani, niciodată cifrele guvernului nu s-au îndeplinit și asta vine cu siguranță din amatorismul grav pe care îl manifestă oamenii pe care partidele i-au numit în funcția de miniștri, mai ales la finanțe. A fost o excepție în ultimele luni domnul Táncsoz Barna, dar vedem că s-a rezolvat, cred că toate aceste previziuni sunt doar pe hârtie și realitatea arată foarte diferit.
Ceea ce ar trebui să facă guvernul, nu face. Toată lumea așteaptă o reformă reală a statului, toată lumea așteaptă o reducere reală a cheltuielilor publice și nu o creștere a încasărilor din taxe și impozite. Tot ce am văzut ieri este doar taxare și impozitare care vine călare peste cei care deja plăteau.
Nu afectează în niciun fel evazioniștii fiscali, nu afectează în niciun fel mediul politic, nu afectează în niciun fel tranzacțiile dubioase, licitațiile trucate și toate cheltuielile aberante ale statului. Vedem că primarii din comune se duc în vacanțe de lux la mare, în continuare pretinzând că se duc la cursuri de calificare. Vedem că în foarte multe localități se pregătesc zilele comunei, zilele satului, fiii satului, alți bani aruncați pe geam.
Vedem că se cheltuie în continuare foarte mulți bani publici pe cluburi sportive departamentale sau locale, deși există lege foarte clară care interzice treaba asta. Vedem asambluri folclorice la ministere, vedem o mulțime de cheltuieli aberante și vedem în continuare 2.800 de comune în România, deși, cea mai mare parte a acestor comune produc din taxe și impozite cam 10% din cât cheltuie. Treaba asta n-are cum să mai continue.
Este absolut necesar să avem o reformă profundă a statului, o reorganizare administrativă și un control mult mai bun asupra cheltuirii banilor publici. De acolo trebuie să se taie de la fondurile date partidelor pentru a cumpăra presă, de la banii publici care se duc în investiții absolut stupide până la o transparentizare totală și o digitalizare a tuturor costurilor statului. Acolo este reforma.
În rest, nu facem decât să amânăm o catastrofă pe care o vedem deja în cifre”, spune el.