- Dolarul scade cu 4% față de euro în 2025.
- DXY, indicele dolarului, pierde 3,9% în 2025.
- Față de leul românesc, dolarul scade cu 4,1% în 2025.
- Trump: Sper ca FED să micșoreze ratele.
- Trump: Tarifele vor menține taxele SUA jos.
- Trump: Companiile se întorc în SUA să facă business.
- Trump refuză să excludă posibilitatea unei recesiuni în SUA.
- Analiză iBanFirst România: PIB-ul SUA crește cu 1,8% în 2025.
- Analiză iBanFirst România: SUA termină 2025 cu inflație de 3%.
- Scott Bessent, secretarul Trezoreriei SUA: Urmează o perioadă de detoxifiere.
Dolarul american e sub presiune din cauza politicilor comerciale ale lui Trump. Și resimte din plin instabilitatea economică și politică din Statele Unite. În 2025, dolarul scade cu peste 4 procente în fața euro. Dar scăderea este controlată. Cel puțin așa dă impresia, declarativ, administrația Trump.
Scott Bessent, secretarul Trezoreriei SUA, spune că economia are nevoie de o detoxifiere. Iar focusul este în piața obligațiunilor. Aici, randamentele titlurilor de stat pe 10 ani pierd 5 procente în 2025. Trump, întrebat dacă vede o recesiune în 2025, spune că urăște să prezică astfel de lucruri. Există o perioadă de tranziție. Aducem bogăția înapoi în America. Este un lucru mare și pentru lucruri de genul acesta e nevoie de timp, mai spune el.
Despre o perioadă de tranziție vorbește și Jerome Powell la ultima ședință FOMC. Cea mai mare parte a inflației provenită din tarifele lui Trump e tranzitorie, spune Powell. FED crește atât previziunile de șomaj, cât și de inflație pentru 2025, în timp ce a redus estimările de creștere a PIB-ului.
Iar iBanFirst România updateaza cifrele. Pentru 2025, fintechul vede o inflație de 3% în SUA, un nivel încă departe de ținta Rezervei Federale, cam cu 50 de procente mai mult decât dorește FED. În plus, iBanFirst vede o creștere a PIB-ului din SUA de 1,8% în 2025, în scădere de la proiecția inițială de 2,3%.
Ce spune Alex Ciurel, Senior Dealer la iBanFirst România, pentru Aleph Business?
Vine recesiunea în SUA și ce risc ar aduce ea în lume?
„E greu de spus dacă vine sau nu, dacă ar exista un buton de recesiune nu cred că l-ar apăsa nimeni, e clar. Dar în mod cert am văzut niște prime semne, cum că încrederea mediului în privat a fost afectată destul de puternic de politicile comerciale și de politica în sensul clasic al cuvântului, dar mai ales de politice comerciale pe care Trump și le-a asumat încă din campania electorală. Am avut o scădere de peste 5.000 de miliarde de dolari pe bursă, dar vorbim de o scădere nemaivăzută în ultimii ani buni. Și atunci e clar că pe fondul acestor tarife sau pe fondul politicilor pe care încearcă să le implementeze Donald Trump în momentul de față, mediul privat este primul care va avea de suferit”, spune el.
„Inflația despre care se vorbea inclusiv la nivelul băncii centrale din state, al Fedului, este un rezultat firesc ca urmarea tarifelor pe care le impune în relațiile comerciale cu partenerii tradiționali, să zic, China, Uniunea Europeană. Pentru că acestea nu fac decât să fie transpuse în prețul pe care consumatorii îl vor plăti mai departe. Și atunci e normal să avem inflație, în același timp o creștere a prețurilor de multe ori duce și la o scădere a consumului, care la rândul său duce la o scădere a veniturilor, companiilor, acestea fiind nevoite mai ulterior să reducă din personal, de exemplu. Sau în orice caz să-și gestioneze costurile, de asta l-am văzut și pe Paul, discutând despre o creștere a inflației sau o așteptare ca inflația să fie mai mare decât au previzionat inițial. Și în același timp o creștere a șomajului.
În momentul în care companiile vor trebui să se reașeze pe noile politici ale lui Donald Trump, este posibil într-adevăr să vedem un efect de scădere economică. Nu mai știu exact să vă spun, greu de spus dacă o să vină recesiunea, dar o încetinire a creșterii economice nu este deloc exclusă în perioada următoare în State. Iar ca efect la nivel global avem exemplul fizic în aceea de din 2008-2010 în care am văzut ce înseamnă. Vorbim totuși de una dintre cele mai interconectate țări la nivel global, dacă nu chiar cea mai mare piață pentru tot ce înseamnă comerțul internațional. Și în mod cert dacă vedem scădere acolo, acestea vor avea reverberații mai departe și în Uniunea Europeană, în China și, după cum spuneam, în întreaga lume”, adaugă el.
S&P 500 scade cu 2% în 2025, iar Nasdaq Composite cu aproape 6 procente. Pe fondul acestor evoluții, dolarul american continuă să se deprecieze. Și investitorii internaționali se orientează către Europa. Crezi că este un trend care va continua? Adică un dolar slab sub conducerea lui Trump și o migrare a investițiilor în afara SUA?
„Nu este exclus, mai ales că am văzut în ultimele săptămâni o scădere a dolarului de la niveluri apropiate de 4,80 până mai spre 4,54-4,55. Azi dimineața eram undeva până la 4,6 în piațe. Dar este clar că există o reașezare a investitorilor privind asset-urile sau valuta în care își mențin asset-urile. În același timp, parte din scăderea pe care am văzut-o pe dolar vine și ca rezultat a unei aprecieri destul de puternice a euro. Acum, lăsându-se o parte motivul în sine care nu este neapărat de dorit și anume reînarmarea, dat fiind contextul geopolitic.
În momentul în care în Germania a fost anunțat un plan de investiții de un trilion de euro în armament. Indiferent că e armament să vorbim despre orice alt tip de investiții, atâta timp cât vorbim de investiții, acestea au un efect de stimulare a economiei. Și atunci e posibil să vedem ca dolarul fie să se mențină la nivelurile pe care le vedem acum”, continuă el.
„Dacă mă întrebați pe mine, eu mă aștept să scadă încă mai departe, poate spre 4,45-4,40 în perioada următoare. Ce aș vrea să spun este că e foarte greu de prezis pentru că, cel puțin în ultimele două luni, am văzut că politicile anunțate de Trump au fost foarte volatile. Astăzi a spus că impune tarife, mâine s-a râzgândit, a zis că le amână încă o lună, ulterior a revenit asupra lor și le-a impus.
Și atunci, în contextul acesta, extrem de impredictibil, cel mai important este să ne protejăm de aceste fluctuații. IBAN FIRST îți pune la dispoziție foarte multe produse prin intermediul cărora riscul valutar să poată fi gestionat. Dar e clar că suntem într-o perioadă de incertitudine, creștere și, în același timp, trebuie să vedem ce se va întâmpla mai departe și să ne protejăm, să anticipăm aceste fluctuații care ne pot afecta”, adaugă el.
Ce înseamnă pentru companiile românești această incertitudine la nivel geopolitic? Cum se pot proteja ele, din punct de vedere financiar?
„După cum spuneam, noi avem un portofoliu spre 1000 de clienți în momentul de față care lucrează cu toate valutele posibile și imposibile. Acum depinde de industrie, într-adevăr. Dar vă pot spune cu ușurință că cea mai volatilă valută pe care avem în portofoliu, cu care lucrează clienții noștri și majoritatea companiilor din România în care fac operațiuni de import sau export, este dolarul. După cum spuneam, cele mai sigure metode pentru a se proteja de aceste fluctuații este să aibă în primul rând o bugetare clară.
Să știe că ei în momentul în care și-au făcut calculele, schimbul sau achiziția de dolar reprezintă un cost în sine. La fel cum ne bugetăm costurile cu salariile, cu chiriile, cu materia primă și așa mai departe, tot așa ar trebui să ne bugetăm și costurile aferente schimburilor valutare. Există produse prin intermediul cărora cursul de schimb pe care îl bugetăm la început de an, de lună, de trimestru, fiecare cum își face planul, să poată fi menținut pe o perioadă îndelungată de timp, astfel încât această impredictibilitate crescândă să fie eliminată sau gestionată cât mai eficient”, spune Ciurel.