- Deficitul bugetar în ianuarie, al României, ajunge la 0,58% din PIB, potrivit comunicatului Ministerului de Finanțe.
- Veniturile totale în ianuarie 2025 ajung la 46,75 miliarde lei, -1,4% an/an.
- Cheltuielile totale în ianuarie 2025 ajung la 57,75 miliarde lei, +4,5% an/an.
- Valoarea deficitului crește cu 39,5% în ianuarie 2025 față de aceeași lună din 2024.
În luna ianuarie 2025, deficitul bugetar se situează la 11 miliarde lei, echivalentul a 0,58% din PIB, în creștere față de deficitul de 7,89 miliarde lei (0,45% din PIB) din aceeași lună a anului anterior, potrivit Ministerului de Finanțe.
Guvernul își propune pentru întregul an 2025 un deficit de 7,04% din PIB, echivalent cu 134,6 miliarde lei.
Deși nu există un buget aprobat în prima lună a anului, iar cheltuielile sunt plafonate la media lunară a anului trecut, acestea cresc cu 4,5%, în timp ce veniturile scad cu 1,4%.
Scăderea încasărilor din TVA reprezintă un motiv de îngrijorare pentru execuția bugetului în acest an.
Care este evoluția veniturilor?
Aceasta este prima lună ianuarie din 2017 în care veniturile înregistrează o scădere. În 2017, reducerea este de 5,7%, determinată de scăderea TVA de la 24% la 20% în 2016.
În ianuarie 2025, veniturile totale se ridică la 46,75 miliarde lei, în scădere cu 1,4% față de anul precedent, din cauza reducerii fondurilor europene și a scăderii unor venituri curente, precum TVA și accize.
Încasările din impozitul pe salarii și venit totalizează 6,86 miliarde lei, cu un avans de 62,4%, datorat în special creșterii impozitului pe dividende (+256,5%), după aplicarea unei cote de impozit de 8%.
Încasările din impozitul pe salarii cresc cu 13,3%, iar cele din impozitul pe pensii cu 26,3%. Contribuțiile de asigurări ajung la 17,07 miliarde lei, în creștere cu 9,2%, dar sub ritmul de creștere al fondului de salarii din economie.
Încasările nete din TVA se ridică la 10,54 miliarde lei, în scădere cu 11,9%. Această contracție se explică prin creșterea rambursărilor de TVA la 3,76 miliarde lei în ianuarie 2025, față de 2,69 miliarde lei în ianuarie 2024.
Veniturile din accize scad cu 20,1%, până la 3,44 miliarde lei, în special din cauza scăderii încasărilor din accizele pentru produse din tutun (-36,8%), în timp ce accizele pentru produsele energetice cresc cu 18,1%.
Veniturile nefiscale rămân la un nivel similar cu cel din ianuarie 2024, de 4,06 miliarde lei. Sumele rambursate de Uniunea Europeană însumează 1,7 miliarde lei, în scădere cu 59%.
Care este impactul asupra bugetului?
Cheltuielile bugetare însumează 57,76 miliarde lei, în creștere nominală cu 4,5%, dar raportat la PIB, acestea scad de la 3,1% în ianuarie 2024 la 3% în ianuarie 2025.
Cheltuielile de personal se ridică la 14,01 miliarde lei, marchează o creștere de 18,6% și își menține ponderea în PIB la 0,7%. Cheltuielile cu bunuri și servicii cresc cu 3,9%, până la 7,38 miliarde lei, în principal datorită creșterii cu 18,7% a fondurilor pentru medicamente și programele naționale de sănătate.
Cheltuielile cu dobânzile se ridică la 3,84 miliarde lei, cu 2,19 miliarde lei mai mult decât anul precedent.
Cheltuielile cu asistența socială cresc cu 12,8%, ajung la 22,30 miliarde lei, reflectă impactul recalculării pensiilor încă din septembrie 2024, conform Legii nr. 360/2023.
Cheltuielile cu subvențiile se ridică la 0,8 miliarde lei, destinate în principal transportului de călători și sprijinirii producătorilor agricoli.
Alte cheltuieli, în valoare de 1,3 miliarde lei, sunt alocate burselor pentru elevi și studenți, cultelor religioase și despăgubirilor civile.
Cheltuielile pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile se ridică la 2,49 miliarde lei, în scădere cu 44,8% față de ianuarie 2024.
În ceea ce privește cheltuielile pentru investiții, acestea totalizează 5,3 miliarde lei și sunt cu 28,15% mai mici decât cele din ianuarie 2024, când se ridicau la 7,37 miliarde lei. Această scădere poate avea un impact negativ asupra creșterii economice și a infrastructurii naționale.
Ce spune Cristian Hostiuc, director editorial al ZF, pentru Aleph Business?
„Dacă am multiplica 0,5% pe tot anul, am fi în target, ca să zic așa. Dar, mă îndoiesc că guvernul poate să țină numai un deficit de 0,5% în fiecare lună. Ceea ce este îngrijorator este această scădere a veniturilor, în special pe zona de TVA. TVA-ul înseamnă consum. Consum înseamnă o creștere economică mai scăzută. ” spune Cristian Hostiuc, directorul editorial al ZF.
Se poate remedia creșterea în lunile următoare?
„În primul rând, nu se poate remedia. Dobânzile, în acest moment, sunt mai mari decât dobânzile din aceași perioadă a anului trecut, guvernul are de refinanțat o datorie foarte mare la dobânzi în creștere. E o chestie matematică, vom plăti dobânzi din ce în ce mai mari. Deci, din acest punct de vedere, pur și simplu nu avem ce face. Dobânzile de acum, dobânzile la care se împrumută Ministerul Finanțelor, sunt dobânzi mai mari decât în perioada similară a anului trecut.”, continuă Cristian Hostiuc.
Unde este promisa îngheţare a salariilor bugetarilor?
„În momentul în care, la finalul anului trecut s-a aprobat ordonanța trenuleț, ordonanța austerității, ni s-a spus că vom vedea o scădere a cheltuielor bugetare, în special pe zona de salarii. Adică, o restructurare a personalului bugetar, cheltuielile cred că au înghețat, sau salariile au înghețat, dar nu s-a întâmplat nimic la numărul de bugetari, ci dimpotrivă, avem chiar o creștere.”, încheie directorul editorial al ZF.