- Pentru prima dată după peste 15 ani, inflaţia – generată în bună măsură de cheltuielile exagerate ale statului – este peste majorările de salarii.
- Creşterea economică este estimată între zero şi un plus de 0,3%.
- Unele produse sunt mai scumpe chiar şi cu 50% decât în primăvară.
Cu un deficit bugetar estimat de cel puţin 8,4% din PIB în acest an, guvernul Bolojan a majorat TVA de la 19% la 21%, în încercarea de a acoperi, pe cât posibil, cheltuielile bugetare. Creşterea TVA nu este mare, la raft produselor nu ar fi trebuit să le fie majorat preţul cu mai mult de 2,5%. Teoretic. În practică, lucrurile stau altfel. Unele produse sunt mai scumpe chiar şi cu 50% decât în primăvară.
Pentru prima dată după peste 15 ani, inflaţia – generată în bună măsură de cheltuielile exagerate ale statului – este peste majorările de salarii. Ceea ce înseamnă că bunăstarea gospodăriilor se erodează. Nu mult, dar suficient cât să ducă consumul în jos. Banii înseamnă mai puţin iar, firesc, consumul scade.
Creşterea economică este estimată între zero şi un plus de 0,3%. O creştere va reveni în 2026, crede şeful BNR, Mugur Isărescu. Dar nu mai mare de un plus de 0,6%, spune o analiză a CFA România (asociaţie a analiştilor financiari). Creşterea va reveni când deficitul public va fi redus de la cota ameţitoare de azi, spune Traian Băsescu, şef al statului vreme de zece ani, cel care a decis, în criza financiară din 2009-2010, tăierea salariilor publice cu 25%, tocmai pentru că deficitul public ajunsese de nesuportat, iar fără împrumutul FMI (20 mld. euro), România ar fi intrat în faliment.
Ce spune Adrian Negrescu, manager al Frames?
În primul rând, trebuie spus că aceste scăderi nu iau în calcul inflația. Dacă pui și inflația, poți calcula o creștere, o scădere chiar mai amplă, mai ales în comerțul cu amănuntul, acolo unde, într-adevăr, vânzările în multe magazine au fost spulberate de aceste creșteri de prețuri și mai ales de scăderea puterii de cumpărare. Așa cum spuneați dumneavoastră la Aleph Business încă de acum un an de zile, românii au ajuns să meargă la hipermarket ca la muzeu, să admire produsele și să nu și le poată permite. Suntem în această situație.
Iar pe de altă parte, scăderea abruptă a vânzărilor de carburanți reflectă scăderea activității economice, în condițiile în care cu benzină și motorină se mișcă economia. Ăsta este cel mai important element care ține de mobilitatea mărfurilor din România. În aceste condiții, ne îndreptăm, din păcate, spre scenariul unei stagflații, adică o creștere economică aproape de zero și, din păcate, o accentuare a fenomenului inflaționist, adică a creșterilor de prețuri, care probabil vor trece de zece la sută rata inflației în următoarele luni.
În tăierea cheltuielilor este mișcarea în momentul de față să tai cheltuielile publice, mai ales pe proiectele care nu țin de realitatea economică. Gândiți-vă, noi în continuare construim tot felul de, de investiții, dar n-am avut bani să indexăm alocațiile pentru copii. La nivelul ăsta suntem. Iar pe de altă parte, printr-o creștere a colectării. Veștea bună că Ministerul Finanțelor a crescut cu unșpe la sută colectarea de taxe și impozite, dar nu e de ajuns. ANAF-ul cred că din punctul meu de vedere trebuie să se focuseze pe mari contribuitori la bugetul de stat, pe cei care creează evaziune de miliarde în România, pentru că numai din, ăăă, recuperarea TVA-ului am putea aduce la buget între șapte și nouă miliarde de euro, bani care ne-ar ajunge să nu mai fim nevoiți să creștem taxele în viitor.