Datoria publică se apropie periculos de pragul de 60% din PIB, una dintre bornele Tratatului de la Maastricht

Ministrul Finantelor, Marcel Bolos, discuta cu jurnalistii inainte de sedinta de Guvern, la Palatul Victoria, in Bucuresti, joi, 8 august 2024. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO.

Datoria publică ajunge, la finalul lui mai, la 862,3 mld. lei (172,6 mld. euro), în creştere cu 9,5 mld. lei (1,9 mld. euro) faţă de datoria de la finalul lunii aprilie.

Deși România nu are încă de ce să se teamă, cum e cazul altor țări europene, datorial publică crește accelerat. În mai e la 52,6% din PIB, în creştere cu 3,8% faţă de decembrie 2023.

Între ianuarie şi mai, datoria publică crește nominal cu 78,3 mld. lei (15,7 mld. euro).

De ce e România în pericol?

În acest ritm, datoria va ajunge, la finalul anului, spre 58% din PIB, aproape de limita cerută de Tratatul de la Maastricht pentru aderarea la euro.

Deci, din nou, România se depărtează de aderarea la euro, iar vremurile în care economia crește cu 4-5% au apus.

În ritmul în care România se îndatorează, există premisa ca, la finalul lui 2025, datoria publică să ajungă la 70% din PIB.

Odată cu datoria, creşte însă şi povara ei. În primele luni din an, România a plătit dobânzi la datoria publică de 17,5 mld. lei (3,5 mld. euro).

Exit mobile version