- În 2024, obligațiile statului român pentru pensiile curente și viitoare ajung la 385% din PIB, în creștere față de 347% în 2023, scrie ZF.
- Datoria implicită include atât pensionarii actuali, cât și pe cei care vor ieși la pensie în următorii 20 de ani, iar presiunile vin dintr-un context demografic nefavorabil.
- Guvernul trebuie să aplice măsuri precum creșterea vârstei de pensionare, limitarea creșterii pensiilor și o taxare mai ridicată pentru a reduce riscurile de deficit și inflație.
În 2024, valoarea obligațiilor viitoare pe care statul român și le asumă pentru plata pensiilor curente și viitoare atinge 385% din PIB, în creștere față de 347% în 2023, scrie ZF.
Această majorare rezultă din faptul că drepturile de pensii cresc mai rapid decât economia națională. Datoria implicită aferentă Pilonului I de pensii include atât pensionarii actuali, cât și pe cei care urmează să iasă la pensie în următoarele două decenii, conform unei analize realizate de Asociația Chartered Financial Analysts (CFA) România pe baza datelor Eurostat.
Care sunt problemele generate de datoria publică?
Adrian Codirlaşu, președintele CFA România, avertizează că nivelul ridicat al datoriei publice creează probleme atât pentru România, cât și pentru multe alte țări. El subliniază că demografia nu ajută sistemul de pensii, dar asigură că pensiile se plătesc în continuare. Totodată, afirmă că guvernele iau măsuri pentru a face față acestor presiuni. În lipsa unui spațiu fiscal, statul se împrumută, ceea ce generează deficit și, implicit, inflație.
„Nivelul datoriei publice destul de mare va aduce probleme atât pentru noi, cât şi pentru foarte multe ţări. Nu ne ajută demografia. Pensiile vor fi plătite, dar vor fi luate măsuri de către guverne. Se vor împrumuta bani care vor crea deficit dacă nu există spaţiu fiscal şi, implicit, inflaţie“, spune Codirlașu.
Care sunt măsurile necesare pentru reducerea datoriei implicite?
Pentru a reduce povara datoriei implicite, guvernul trebuie să adopte un set de măsuri precum: limitarea creșterii pensiilor în raport cu PIB-ul și salariile, majorarea taxelor, creșterea vârstei de pensionare și acceptarea unei inflații mai ridicate în următorii ani. Aceste măsuri contribuie la menținerea echilibrelor financiare și la sustenabilitatea sistemului de pensii.