- Statul majorează impozitul pe câștigurile din aur de la 10% la 16%.
- Câștigurile din piața de capital peste 1 an vor fi impozitate cu 3%.
- România aliniază taxarea aurului la practici fiscale europene.
Una dintre modificările aduse de noul proiect de lege pentru aplicarea pachetului fiscal 2 vizează creșterea impozitului pe câștigurile din aur, titluri de valoare și instrumente derivate, de la 10% la 16%.
Măsura, programată să intre în vigoare din 2026, pune România pe linia unor reglementări mai stricte la nivel european, dar ridică semne de întrebare cu privire la impactul asupra micilor investitori și asupra percepției aurului ca rezervă de valoare.
Ce spune Daniel Voloscsuk, economist-șef, Tavex România?
„Aș reformula titlul nu ca „majorarea impozitului de la 10% la 16%”, ci ca „majorarea impozitului cu 60%”. Cred că are un impact psihologic mai semnificativ asupra modului în care percepem această schimbare.
Categoric, pe termen scurt, oamenii se gândesc că, decât să vândă în următorul an, când profitul poate nu este suficient de mare, mai bine așteaptă câțiva ani – 3, 4 sau 5 – cum este recomandat și în cazul aurului de investiții, unde randamentul nu este suficient de mare pentru a suporta imediat un impozit de 16%. Orice formă de impozit, inclusiv actualul de 10%, reduce marja de profit. Cel mai probabil, investitorii decid să aloce aur pe termen mai lung, dacă o mai fac.
Este posibil ca unii să își restructureze portofoliile, astfel încât să evite aurul fizic și să se orienteze către ETF-uri sau acțiuni ale companiilor miniere de aur, pentru a-și diversifica expunerea. În acest fel, autoritățile fiscale din România au un acces mai redus la tranzacțiile cu aur fizic, deoarece comercianții autorizați raportează fiecare operațiune pe baza unui act de identitate. Practic, ANAF poate identifica tranzacțiile și impozitul datorat, solicitând ulterior plata acestuia, împreună cu dobânzi și penalități.
Investitorii sunt astfel împinși să decidă dacă își asumă riscul de a nu plăti impozitul și de a suporta ulterior penalități sau dacă își reduc marja de profit prin conformare fiscală, întrebându-se dacă mai este rentabil să investească în aur.
În România, piața aurului rămâne la un stadiu incipient. Cultural, există tradiția de a oferi aur ca dar la anumite ocazii, cum sunt nunțile sau botezurile, iar aceste tranzacții nu sunt afectate direct. Dacă primești un gram de aur ca dar, nu trebuie să plătești impozit pe el. În schimb, investitorii se gândesc serios dacă mai merită să includă aurul în portofolii și în ce proporție.
Orice măsură fiscală distorsionează interesele antreprenoriale. A fi investitor înseamnă a fi, într-o anumită măsură, antreprenor. Dacă statul îți spune că 16% din profitul obținut trebuie cedat, poate nu mai rentează să păstrezi acel activ, mai ales când există alternative, precum acțiunile listate la BVB, unde impozitul pe termen lung urmează să fie de 3%.
Consecința probabilă este că unii investitori nu vor mai declara profitul din aur, iar măsura poate stimula creșterea pieței negre, prin vânzări realizate pe rețele sociale sau alte platforme, unde tranzacțiile nu sunt raportate către ANAF”, spune el.